Şefii diplomaţiei din ţările membre ale NATO s-au reunit, joi, la Bruxelles, cu scopul de a finaliza întărirea militară a flancului estic al Alianţei, în faţa unei Rusii considerată agresivă, informează AFP, citat de Agerpres.
În cursul summit-ului de la Varşovia de la începutul lunii iulie – care va constitui un reper, potrivit secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg – conducătorii celor 28 de ţări urmează să decidă asupra trimiterii suplimentare de trupe în Ţările baltice şi în Polonia pentru a finaliza „adaptarea (militară) cea mai importantă întreprinsă vreodată de la sfârşitul Războiului rece”.
Stoltenberg a explicat că NATO se adaptează „cu scopul de a găsi echilibrul între apărare şi dialog”, în fața „unei Rusii tot mai agresive”.
Totodată, secretarul de stat american John Kerry a spus că NATO trebuie să continue să își întărească „capacităţile de descurajare, printr-o prezenţă avansată mai robustă”. El a reamintit, de asemenea, angajamentul ţărilor din NATO – asumat în 2014, în Ţara Galilor (Marea Britanie) – de a sista reducerea constantă a cheltuielilor pentru apărare pentru a reveni într-un deceniu la un nivel echivalent cu 2 % din PIB.
De la declanşarea crizei ucrainene, în noiembrie 2013, NATO şi-a multiplicat manevrele şi patrulele maritime, terestre şi aeriene în Est şi întreprinde o serie de reforme pentru a creşte rapiditatea desfăşurării şi flexibilitatea forţelor sale. Această consolidare militară ar urma să culmineze după summit-ul de la Varşovia prin trimiterea unor batalioane – prin rotaţie – împreună cu echipamentele lor de luptă în ţări care au frontieră comună cu Rusia.
Pe plan politic, Muntenegrul a semnat joi, la Bruxelles, protocolul de aderare la NATO, care mai trebuie ratificat de parlamentele celor 28 de ţări în următoarele 18 luni.
Moscova, care consideră acest act o intruziune în sfera sa de influenţă, protestează împotriva extinderii Alianţei în această zonă strategică. Dar premierul muntenegrean Milo Djukanovic s-a declarat ‘mândru’ că ţara sa va deveni al 29-lea membru al NATO după 10 ani de la declararea independenţei, asigurând că aceasta „va aduce stabilitate în regiune şi dincolo de ea”.
Tensiunile între Moscova şi NATO au escaladat recent în legătură cu scutul antirachetă american în curs de desfăşurare în România şi în Polonia, a cărui comandă o va prelua NATO.
Incidente militare, mai mult sau mai puţin grave, au loc la intervale regulate. În noiembrie 2015, Turcia a doborât un avion de vânătoare rusesc care – potrivit ei – pătrunsese în spaţiul său aerian dinspre Siria. Mai recent, avioane ruseşti au survolat un distrugător american în Marea Baltică.
După o primă întâlnire după 20 de luni la sediul NATO în aprilie, o nouă reuniune între ambasadorii ţărilor aliate şi omologul lor rus ar putea fi organizată înaintea summit-ului de la Varşovia pentru a se evita ca incidentele să degenereze.
Alte ţări ale NATO vor, dimpotrivă, să se evite ca acest viitor summit să fie interpretat ca o demonstraţie de forţă ‘îndreptată împotriva Rusiei’, ceea ce ar suna ca o ‘revenire la Războiul rece’, potrivit unui diplomat.
Conflictul sirian, lupta împotriva grupării Statul Islamic (SI), instabilitatea în Libia şi criza migratorie şi situaţia din sudul Europei figurează de asemenea pe agenda convorbirilor între miniştrii afacerilor externe din NATO, care se încheie vineri.
Alianţa a început, de altfel, o apropiere fără precedent de UE, în special pentru a o ajuta să facă faţă crizei migratorii. De la începutul lui martie, nave de război ale NATO navighează în Marea Egee pentru a supraveghea reţelele de traficanţi care operează de pe coastele turceşti, făcând schimb de informaţii cu grănicerii greci, turci şi UE.
