La Muzeul Naţional al Ţăranului Român se va lansa, joi, cel de-al cincilea volumului din seria ”Nae Ionescu şi discipolii săi în arhiva Securităţii”, volum dedicat lui Mircea Vulcănescu şi îngrijit de Dora Mezdrea.
Cartea aminteşte despre experienţele lui Mircea Vulcănescu în închisorile comuniste, despre ”lipsa de disponibilitate a societăţii româneşti faţă de elitele sale exterminate”, iar Dora Mezdrea a declarat că volumul se adresează justiţiei româneşti, pentru reabilitatarea deţinutului politic.
„Începutul a fost greu. Ca la judecata dintâi, când te înfăţişezi gol dinaintea lui Dumnezeu, între îngeri şi draci. A fost pe urmă un (alt) ceas greu. M-am temut de singurătate… Păream pierdut în fundul lumii şi purtat pe o aripă. Am plâns, dar nu de necaz. Ci la gândul ce trist trebuie să fi fost Gheţemanii sau Golgota… Am rămas în sfârşit cu mine însumi… Am stat de vorbă cu mine despre evidenţă, despre mine, despre natură, despre Dumnezeu… M-am simţit tulburător de lucid; dar spăimântător de liber…”, este un pasaj din carte, reprodus după o carte poştală expediată de Mircea Vulcănescu din închisoarea de la Aiud, în 1947.
