Microbuzul care mă ducea de la aeroport spre hotel a oprit în drum să ia copii care veneau de la şcoală şi femei cu plase grele venind de la piaţă. Toţi se cunoşteau şi vorbeau între ei. În acel moment am ştiut că o să-mi placă în Ciprul de Nord. Gestul şoferului mi-a dat de înţeles cât de ospitalieri sunt cei de aici.
Am înţeles că domneşte armonia şi că nu ştiu să facă frumos în faţa turiştilor doar de dragul afacerilor. Ei fac frumos pentru că e în natura lor. Izolaţi de istoria recentă şi ducându-şi existenţa într-o capsulă a timpului, locuitorii nordului insulei ştiu să vă facă bine-veniţi în mijlocul lor. Hoteluri de lux, plaje nesfârşite, biserici şi mănăstiri unde minuni încă se întâmplă, ruine antice, măgăruşi sălbatici şi broaşte ţestoase, o bucătărie unde ingredientele naturale au întâietate şi o mare cum nu aţi mai văzut: limpede, curată, sălbatică. Şi multă linişte. Nimeni nu vă invadează intimitatea, pe plajă sunt câte locuri libere vreţi, siturile antice şi monumentele de arhitectură nu colcăie de turişti, iar la îngheţată nu e coadă. Pentru a vizita tot ce nordul insulei Afroditei are de oferit e nevoie de cel puţin o lună. Dar cum vacanţa este mai scurtă, alegeţi ce vreţi să vedeţi acum, iar restul lăsaţi pe data viitoare! Pentru că va exista o dată viitoare. E promisiunea noastră.
Kyrenia (Girne) – deşi este punctul cel mai fierbinte al ţării în ceea ce priveşte turismul, Kyrenia încă e un orăşel liniştit, cu străduţe pietruite, cu un castel şi un port vechi desprins parcă din fotografii. Shopping la buticuri cochete sau în mini-bazarul din apropierea portului, seri la restaurant cu panorama mării în faţă şi cu darul ei în farfurie, cafele turceşti la terase sub umbrele sau ore în şir petrecute la Castel, vizitând muzeul epavelor, pe cel de icoane sau de artă populară – acestea sunt atracţiile de aici. Şi arhitectura colonială. Şi plimbările pe Mediterana cu iahtul.
Castelul Kyreniei – Aici veţi afla istoria zonei şi mai ales veţi vedea cea mai veche ambarcaţiune descoperită vreodată în apele Mediteranei: datează de pe vremea lui Iisus şi este păstrată într-o cameră la temperatură constantă. Castelul Kyreniei este unul dintre cele mai fotogenice locuri de pe insulă. Forma actuală a castelului a fost dată de veneţieni, care aşteptau ofensiva Imperiului Otoman. De aici şi turnurile fortificate care şi-au păstrat forma sute de ani. Paradoxul însă, care a făcut de altfel ca acest castel să mai existe, e că atunci când otomanii au venit, veneţienii au predat de bunăvoie fortificaţiile.
Bellapais – Mănăstirea Bellapais a fost construită în secolul 13 şi a devenit cel mai important loc de pelerinaj din Mediterana când Roger Normandul a dăruit-o cu un fragment din Crucea lui Iisus Hristos. Pelerini de toate naţiile veneau să se roage la biserica ce găzduia un asemenea obiect sfânt, iar la plecare lăsau donaţii generoase. Un secol mai târziu însă, genovezii atacă insula şi vistieria mănăstirii incluzând fragmentul de cruce, le cade pradă. Din acel moment, lipsită de relicva sfântă, mănăstirea intră în declin şi nu mai reuşeşte să-şi recapete faima. Călugării de aici îşi iau neveste şi amante şi nu permit decât fiilor lor să fie unşi în monahism. Clădirea abaţiei este lăsată în paragină, iar la cucerirea insulei de către turci mănăstirea este transferată ordinului grec ortodox. Azi Bellapais este un monument al artei gotice ce merită vizitat, fie pentru a admira arhitectura, fie pentru a spune o rugăciune ori pentru a asculta un concert de muzică simfonică la lăsarea serii. Bellapais a dat şi numele sătucului ce înconjoară fosta mănăstire, loc de odihnă şi de creaţie pentru scriitorul Lawrence Durrell. Apropo, luaţi cu voi ca lectură de vacanţă cartea „Lămâi amare” scrisă de Durrell chiar aici. Multe dintre lucruri şi locuri nu s-au schimbat în cei peste 50 de ani ce au trecut de la scrierea cărţii.
Peisajul ce se deschide de pe terasa mănăstirii este un alt motiv pentru care merită să veniţi până aici. Vile şi bungalow-uri cochete şi piscine şi grădini aranjate zâmbesc spre Marea Mediterană, în timp ce din spate sunt umbrite de munţii Kyreniei.
