Eurodeputata Monica Macovei crede că Victor Ponta “s-a făcut de râs” când a cerut, acum o săptămână, ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) “în timp în ce în țară se respingea ridicarea imunității unui parlamentar sau se discuta posibilitatea eliminării arestării preventive”. Macovei spune că va face “tot ce-i stă în putință să nu se ridice MCV”.
Din punctul ei de vedere, Klaus Iohannis nu a respectat toate condițiile pe care și le-a asumat înainte de turul al doilea al prezidențialelor, când a acceptat susținerea Monicăi Macovei. Totuși, adevăratul test pe care îl va da președintele va fi odată cu numirile la conducerile parchetelor sau la Înalta Curte, mai spune eurodeputata. Pe de altă parte, Macovei consideră că ceea ce se întâmplă în Ucraina se poate extinde și că “vin momente când menții relații diplomatice și negociezi pacea, dar trebuie să te pregătești de război, pentru că doar așa se poate menține pacea, pregătindu-te de război. Este ceea ce trebuie să facem și noi”.
Raportul dvs. privind înființarea Procurorului European tocmai a fost adoptat de Parlamentul European. Când ar putea deveni activă această instituție și cine se opune?
M.M.: Ar trebui să devină activă în 2016, ceea ce înseamnă să terminăm procesul legislativ până la sfârșitul acestui an. Decizia o iau statele membre, iar Parlamentul European va da sau nu o aprobare definitivă pe textul ultim. Prin Raportul care a trecut prin Legislativul European am arătat ce vrem noi să conțină această legislație, cum vrem să funcționeze Procurorul European pentru a fi de acord cu funcționarea lui și cu regulamentul aferent.
Cine se opune?
M.M.: Nu toate statele membre sunt fericite. Există state membre ale UE care susțin că la ele acasă procurorii antifraudă își fac foarte bine treaba și sunt eficienți, iar argumentul meu este că toți banii noștri, ai cetățenilor europeni, sunt în același coș și chiar dacă în anumite țări procurorii își fac treaba foarte bine și recuperează din banii fraudați, în multe alte țări nu avem niciun caz de trimitere în judecată sau foarte puține. Și în această situație toți banii europeni sunt afectați: și ai cetățenilor din statele unde procurorii își fac treaba. Procurorul European va lucra foarte mult pe cazurile transfrontaliere, pentru că aici îi poate ajuta pe procurorii naționali antifraudă să meargă totul mai repede, ca procedură, ca investigație și lucrurile să fie mai eficiente, dacă ai nevoie de o informație din Spania, din Italia, din Olanda sau din orice stat UE, această informație să poată fi obținută foarte repede.
Procurorul European ar urma să se ocupe doar de anchete în cazurile care vizează fondurile europene?
M.M.: Doar de fraudele cu fondurile europene. Aș mai lămuri faptul că procurorii europeni nu îi vor înlocui pe cei naționali, pentru că mulți nu au înțeles bine.
Ce țări par să nu fie de acord cu această instituție a Procurorului European?
M.M.: România nu se opune, dar există state care se opun ideii în sine cum ar fi, spre exemplu, Ungaria. Sunt și state care pun diverse condiții pentru a accepta înființarea Procurorului European. În acest moment, eu negociez cu aceste state.
Discuția despre arestul preventiv și apariția în public cu cătușe a depășit cadrul dezbaterii publice și a ajuns în Parlament sub forma unei inițiative legislative. De ce ar trebui cineva acuzat de corupție, de pildă, sau de fapte neviolente să fie arestat preventiv?
M.M.: Fapta de corupție este o faptă gravă, la fel ca evaziunea fiscală de milioane de euro sau frauda, chiar dacă faptele sunt nonviolente. Toate acestea sunt infracțiuni grave. Nu există nicio țară în lumea asta în care să existe infracțiuni pentru care să apară excepția arestului preventiv. În al doilea rând, arestul preventiv nu are legătură cu violența sau neviolența infracțiunii, ci cu faptul că persoana respectivă poate influența martori sau poate distruge documente, poate lua legătura cu persoane cu care n-ar trebui să o facă, chiar dacă instanța îi interzice și îi dă arest la domiciliu. Judecătorul decide pe baza acestor criterii când este sau nu cazul arestului preventiv. Repet, nu poți excepta o anumită infracțiune de la arestul preventiv – e împotriva oricărui principiu de echitate sau de drept penal.
Mulți spun, pe de altă parte, că se abuzează de această posibilitate a arestului preventiv și că asupra unora sau mai multora dintre cei aflați în această situație s-au făcut presiuni, iar felul în care unii dintre ei și-au schimbat depozițiile ar putea sugera această ipoteză. Cum poate fi prevenit abuzul?
M.M.: Despre folosirea abuzivă a arestului preventiv nimeni nu poate comenta cu argumente, pentru că sunt decizii motivate ale judecătorului: instanța de judecată arată de ce într-un caz arestează preventiv și în altul nu. Apoi, sunt foarte multe cazuri în lucru și de aici senzația că sunt multe situații de arest preventiv. Lupta cu evaziunea, frauda, corupția merge foarte rapid. De vină este faptul că avem corupție: la nivel politic, la nivelul administrației, în mediul privat. E bine că avem un sistem care se luptă cu această corupție.
Dar cum pot fi prevenite abuzurile în timpul arestului preventiv?
M.M.: Eu sunt împotriva abuzurilor de orice fel și în orice stadiu al anchetei. Dacă oamenii și-au schimbat depozițiile și au invocat presiuni fizice sau psihice, pot spune acest lucru și se pot face anchete care să lămurească situația. Nu trebuie să acceptăm abuzurile, lucrurile sunt diferite.
Există în ultima vreme un lobby din ce în ce mai insistent al României, dar și al Bulgariei pentru ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). Credeți că se va întâmpla acest lucru?
M.M.: Cred că nu și sper din tot sufletul că nu. Voi face tot ce îmi stă în putință să nu se ridice MCV. Acest mecanism îi ajută pe politicieni – mulți, puțini, câți sunt –, pe judecători și pe procurori să continue reforma justiției până la capăt, în așa fel încât toți să avem încredere în ceea ce se întâmplă în acest sistem, dar mai ales să se continue lupta anticorupție, antievaziune, antifraudă. E foarte grăitor faptul că în vreme ce Victor Ponta era la Strasbourg acum o săptămână și făcea lobby pentru ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, în Senatul României se dezbătea eliminarea arestului preventiv, de la anumite infracțiuni, inclusiv cele de corupție, sau chestiunea legată de cătușe. Să nu uităm că tot timpul parlamentarii din România au încercat prin diverse mijloace să oprească anchetele, de exemplu, chiar zilele trecute a fost un nou caz de neridicare a imunității. Acest lucru înseamnă absența voinței politice în combaterea corupției și dorința politicienilor de a-și proteja colegii de partid. Faptele de acest fel nu rămân necunoscute comisarilor europeni și statelor UE. Ponta se face de râs cerând ridicarea MCV în timp în ce în țară se respinge ridicarea imunității unui parlamentar sau se discută posibilitatea eliminării arestării preventive. Nu cred că se va ține seama de acest lobby, în plus este în interesul românilor ca acest Mecanism să continue, fiindcă nu toată justiția funcționează, fiindcă mai avem procurori și judecători corupți sau neprofesioniști: funcționează câteva filiale DNA, funcționează și câteva parchete și instanțe, dar nu toată justiția în toată țara. Schimbarea în bine din justiție trebuie să continue până când devine ireversibilă, indiferent cine va veni la putere.
Înainte de turul al doilea al prezidențialelor ați condiționat susținerea lui Klaus Iohannis de susținerea unor principii. Sunteți mulțumită de felul în care președintele își respectă promisiunile făcute atunci?
M.M.: Pe unele nu încă, deși deja a trecut mult timp, de pildă, legea votului electronic sau prin corespondență, toate variantele au fost eliminate în Parlament și nu-l văd pe președinte prea insistent. Mi-e teamă că ajungem în 2016 cu același sistem vechi, cu liste pe hârtie, care pot fi falsificate, în ciuda celor întâmplate la secțiile din străinătate de la alegerile din noiembrie.
Este singura restanță a președintelui din lista de condiții pe care i-ați trimis-o și pe care a semnat-o în noiembrie anul trecut?
M.M.: Nu, de pildă, vor fi numiri de făcut la conducerile parchetelor sau la Înalta Curte și e foarte important să vedem cine vor fi persoanele care vor ocupa funcțiile respective. Va fi, probabil, testul cel mai important pe care îl va da Klaus Iohannis.
V-ați văzut cu președintele după instalarea lui la Cotroceni?
M.M.: Nu, am vorbit cu el la telefon de două ori: mi-a spus că m-a sunat pentru a ne întâlni, dar nu s-a întâmplat. Se pare că nu are nevoie de sfaturi. Eu l-am criticat când a fost la Consiliul Superior al Magistraturii și a avut primul discurs legat de justiție, pentru că a vorbit despre justiția televizată de parcă era la Antena 3: nu există justiție televizată, decât în măsura în care televiziunile vor să meargă să-i filmeze pe politicienii care merg la DNA, la Instanță, la penitenciare, ca să nu spun că în studiouri sunt mereu avocații celor arestați. Nu vedem niciodată în studiouri procurori sau judecători.
Klaus Iohannis a cerut recent clarificarea Legii Agenției Naționale de Integritate (ANI). Ce ar trebui îmbunătățit la această lege?
M.M.: Nimic. Experiența mea este următoarea: sub intenția de îmbunătățire a unei astfel de legi care sancționează conflictul de interese, incompatibilitățile, diferențele mari între valoarea declarată a averii și valoarea reală a averii duc la înrăutățirea legii. Se numește îmbunătățire, dar în realitate, dacă ajunge pe mâna parlamentarilor – și mulți dintre ei au suferit din cauza conflictului de interese, de exemplu când și-au angajat membrii de familie la cabinetele parlamentare – deci dacă ajunge acest text pe mâna lor, vor face Legea ANI și mai slabă decât este acum. Parlamentarii vor tăia și colții care i-au mai rămas Agenției Naționale Anticorupție, fiindcă s-au mai operat câteva modificări în lege, tot timpul reducându-se din puteri.
V-ați preocupat multă vreme de Republica Moldova, credeți că Guvernul Chiril Gaburici se îndreaptă spre Vest, spre Est sau stă pe loc, după decizia de nu depune cererea de a aderare la UE?
M.M.: Stă pe loc, dar mi-e teamă că se îndreaptă spre Est și asta ar fi contrar dorinței electoratului, fiindcă majoritatea a votat pentru partide pro-europene. Aici, Vladimir Plahotnicu, cel care le învârte pe toate în Republica Moldova, ar trebui să explice de ce nu sunt la putere liberalii, dar, în schimb, coaliția este susținută de comuniști. Eu văd această legătură între comuniștii care susțin Guvernul Gaburici și faptul că R. Moldova a decis să nu mai aplice pentru candidatura la UE.
Statele UE par în ultima vreme să se fi resemnat cu anexarea Crimeii de către Rusia. Există vreo dezbatere în acest sens la Bruxelles?
M.M.: Sunt dezbateri și rezoluții, dar și eu cred că “resemnare” este cuvântul potrivit. A fost recent vizita Patriarhului Filaret al Ucrainei în Parlamentul European, care a spus lucruri simple și clare, care ar trebui să-i trezească pe cei care nu văd sau care se fac că nu văd ce se întâmplă: “Dacă nu sunteți atenți, vine al treilea război mondial”, “Eu nu spun că vine al treilea război mondial – a spus Patriarhul – dar e posibil să se întâmple”, “Ceea ce i s-a întâmplat Ucrainei i se poate întâmpla R. Moldova, Poloniei, României și statelor baltice”, “Dacă Federația Rusă nu este oprită acum în estul Ucrainei, atunci rușii vor merge mai departe spre țările la care m-am referit”.
Cine poate opri Rusia?
M.M.: Patriarhul Filaret îi cerea UE. Sunt sancțiuni economice, dar evident că nu ajung. De aceea este foarte important parteneriatul cu SUA: Polonia, statele baltice, România se bazează pe acest parteneriat care ne asigură protecția reală, nu doar verbală. Vin momente când menții relații diplomatice și negociezi pacea, dar trebuie să te pregătești de război pentru că doar așa se poate menține pacea, pregătindu-te de război. Este ceea ce trebuie să facem și noi, iar partenerul nostru cel mai important este SUA. Pot să vă spun că și cei din SUA sunt frustrați că UE nu face mai mult pentru apărarea propriilor state, cum sunt România, Polonia.
