Nu mai sunt sigur ce vor sa faca bun Basescu si Tariceanu in actualul mandat. Tot incerc sa identific directia de mers a celor doi, incotro vor sa apuce si unde doresc sa ajunga, dar nu gasesc nici o urma de pasi pe pamant uscat. Numai mlastina. Ura si dispretul se umfla precum aluatul. Dar marea nenorocire nu este ca ei se contreaza, la o adica pot sa-si scoata si ochii, dar numai dupa ce vor parasi fotoliul de inalti demnitari, ci faptul ca seamana mereu samanta de scandal, obligandu-i pe pensionari sa fie martori la o jalnica lupta electorala. Marturisesc ca am trecut peste problema intereselor care au grabit masura luata de PNL cu privire la majorarea pensiilor. Totodata, am ignorat presiunea exercitata de PSD asupra liberalilor in conditiile in care a existat un refuz penelist la cererea de modificare a Legii pensiilor. Nu pot trece insa cu vederea incapatanarea unor politicieni care prefera sa scarme in balegar in loc sa lucreze cot la cot pentru gasirea raspunsului la intrebarea: sunt sau nu surse de finantare pentru pensii majorate? Asemenea ambitii sunt de condamnat. si presedintele, si premierul sunt parca facuti din acelasi aluat. Sunt doua nuci tari care, o data ce sunt atinse, sar precum mingea de ping-pong. Pana nu se dau in spectacol nu se simt in largul lor. Tariceanu apreciaza ca masura cresterii veniturilor la pensionari este gandita minutios. Resursele de finantare exista, sunt sigure, orice suspiciune legata de un posibil colaps in sistemul de pensii fiind apreciat ca un gest de rea-vointa. Argumentatia a lipsit insa. Nici premierul, nici ministrii de resort nu au putut sa dovedeasca negru pe alb cum va fi alimentat bugetul de pensii in configuratie noua. S-a vorbit in termeni generali, neprofesionist, fara sa se argumenteze tehnic proiectul financiar. Ca dovada ca Legii pensiilor i-a lipsit documentatia economica in momentul votarii in Parlament. Asa cum au actionat liberalii, care au modificat cifrele de la o zi la alta fara sa ofere informarea de specialitate, se poate vorbi de o tentativa de promovare a unor interese electorale pe termen scurt si mediu. Nu neg faptul ca exista resurse pentru pensii, sunt probabil fonduri reale de finantare, si nici intentia buna a PNL de a le imbunatati traiul pensionarilor. Acuz doar amatorismul guvernantilor de a sustine un proiect legislativ in deplina cunostinta de cauza si in conformitate cu dimensiunea bugetara. Din pacate, asa cum s-au desfasurat evenimentele, cetateanului i s-a dat ocazia sa aiba aceleasi indoieli ca Basescu, convingerea multora fiind aceea ca se promoveaza o lege poleita electoral inainte de alegerile europarlamentare. Motiv pentru care presedintele poate fi crezut cand vorbeste de pacaleala. Altfel nu se explica de ce i s-a cerut Executivului sa prezinte documentatia cu sursele de finantare. Promulgarea legii depinde asadar de capacitatea ministrilor de resort de a demonstra contabil de unde provin banii pentru fondul de pensii.
Traian Basescu a profitat de situatie si a atacat politic. A facut-o si ieri, la Cotroceni. Nu a vrut sa se rezume doar la aspectele strict economice. S-a intors la rafuieli. Putea sa-si arate nemultumirea printr-o atitudine constructiva, favorabila gasirii raspunsului asteptat, nicidecum sa reporneasca un razboi cu Palatul Victoria la nici doua luni de la referendum. Milioanele de pensionari nu stiu ce sa mai creada. Tariceanu da asigurari, iar Basescu vorbeste de pacaleala. Unul sustine ca politicienii care invoca lipsa fondurilor pentru pensii habar nu au ce inseamna crestere economica, celalalt acuza Guvernul ca vrea sa impinga sistemul de pensii in colaps. Evident, se mentine regretul ca premierul nu a demisionat dupa referendum. Fiecare cu ce il doare. De o posibila analiza la care sa participe specialisti de la ambele institutii nu s-a vorbit. Era spre binele tuturor. Pensionarii nu sunt ai PNL sau PSD, nici ai PD sau ai lui Traian Basescu. Responsabilitatile apartin tuturor. Cine se gandeste astazi sa le traga teapa pensionarilor va pierde sigur la alegerile viitoare. Prostia nu va fi iertata.
