Un sfârşit de săptămână marcat de violenţe, jafuri şi nesiguranţă a ţinut Egiptul sub tensiune. Schimbarea guvernului de către preşedintele Mubarak nu a dat rezultatele scontate, iar protestele de stradă au continuat, cerându-se plecarea preşedintelui. Revolta a făcut până acum peste 100 de victime.
Maşini arse, magazine prădate, tancuri, cetăţeni înarmaţi păzindu-şi străzile şi cartierele de bande de hoţi – aceasta este imaginea oferită de Cairo în aceste zile. Forţele poliţiei, atât de detestate de demonstranţi, s-au retras în întregime, lăsând oraşul să cadă pradă dezordinei, haosului şi jafurilor. Două mumii aflate în Muzeul Naţional au fost deteriorate de hoţi, iar mai multe supermarketuri şi un mall au fost prădate şi incendiate. Armata, respectată şi apreciată de către egiptenii de rând, a preluat controlul străzilor, rămânând însă pasivă, refuzând să se implice în conflictul dintre poliţie şi cetăţeni şi chiar apelând la aceştia din urmă să îi ajute la restabilirea ordinii.
Profitând de haosul creat şi de absenţa poliţiei, patru închisori au fost luate cu asalt fie din interior, fie de către bande înarmate presupuse ca făcând parte din mişcarea islamistă. Câteva mii de deţinuţi au reuşit să evadeze, ceea ce sporeşte senzaţia de nesiguranţă şi teamă a populaţiei. În apropierea unei închisori din Cairo au fost descoperite duminică dimineaţă 14 cadavre, două dintre ele ale unor gardieni, restul ale unor deţinuţi ucişi în timpul tentativei de evadare. În total, în urma confruntărilor dintre forţele de ordine şi participanţii la demonstraţiile împotriva regimului, şi-au pierdut viaţa 111 persoane.
Schimbări politice – prea mici, prea târzii?
Sâmbătă, preşedintele Mubarak a anunţat demiterea guvernului, numindu-l pe Ahmed Shafik, fost comandant al aviaţiei militare şi şef al aviaţiei civile, în funcţia de prim-ministru. Totodată, Mubarak l-a numit pe Omar Suleiman, şeful serviciilor secrete, în funcţia de vice-preşedinte – funcţie rămasă neocupată timp de 30 de ani, de la venirea lui Mubarak la putere. Cum atât Shafik, cât şi Suleiman sunt consideraţi apropiaţi ai preşedintelui, numirea lor a avut darul să înfurie demonstranţii, aceştia văzând în ea o manevră a lui Mubarak pentru a păstra controlul asupra tuturor funcţiilor-cheie din stat.
America şi Europa vorbesc încet
Reacţia preşedintelui american Barack Obama a fost mai curând moderată, pentru că Hosni Mubarak este considerat de politicienii americani din ambele partide un aliat important şi un garant al stabilităţii din Orientul Mijlociu. Obama a cerut guvernului egiptean să evite vărsarea de sânge şi violenţele. „Cetăţenii Egiptului au drepturi universale, incluzând dreptul de a demonstra în pace, dreptul la libera exprimare şi dreptul de a decide asupra propriilor destine”, a spus Obama. El a adăugat că „este nevoie de un dialog între guvern şi cetăţeni şi un nou drum al schimbărilor politice, care să rezulte într-o mai mare libertate şi noi şanse pentru poporul egiptean; în cele din urmă, viitorul Egiptului va fi determinat de cetăţenii săi”. De asemenea, Obama a apelat la Mubarak, cerându-i acestuia să transforme „acest moment de tensiune într-un moment de speranţă”. Într-o declaraţie comună, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, şi prim-ministrul britanic, David Cameron, au cerut preşedintelui egiptean să iniţieze „un proces al transformărilor politice” în ţara sa, care să aibă ca rezultat final crearea unui guvern susţinut de populaţie şi alegeri libere şi corecte.
MAE avertizează: Nu mergeţi în Egipt!
Ministerul român de Externe a recomandat cetăţenilor români să evite călătoriile în Egipt în cazul în care acestea nu sunt absolut necesare. Cetăţenii români aflaţi în Cairo sunt sfătuiţi să aştepte până când ordinea va fi restabilită şi să nu se aventureze pe stradă.
Până în prezent, Ambasada României la Cairo a primit peste 200 de apeluri de la cetăţeni care au solicitat informaţii sau asistenţă consulară. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe, ambasada a creat o celulă de criză care ţine permanent legătura cu românii aflaţi în Egipt. Totuşi, de la Bucureşti au plecat zilele acestea mai mulţi români spre Cairo, fie pentru că sunt îngrijoraţi de soarta celor dragi care trăiesc acolo, fie pentru că aveau programate vacanţe şi nu au vrut să renunţe la ele.
