Ani la randul, escrocheriile economice erau condamnate de judecatori la pedepse cu suspendare sau la amenzi administrative, pentru ca faptele erau greu de probat si uneori intervenea si prescriptia. De altfel, exista perceptia ca o persoana care comite astfel de infractiuni nu este un pericol social pentru cei din jurul sau.
In ultimii ani, lucrurile au inceput sa se schimbe. Exista tot mai multe condamnari la inchisoare pentru infractiuni economice si, nu de putine ori, magistratii dispun ca faptuitorii sa inapoieze prejudiciul adus statului sau vreunei banci. Unul dintre cele mai controversate cazuri la Constanta este cel al lui Florin Liviu Mara, barbatul care a stat ascuns mai bine de doua decenii pentru a scapa de o condamnare la inchisoare de pe vremea comunistilor, din cauza a 14 capete de acuzare in domeniul economic. Individul a fost arestat anul trecut si, de atunci, instanta nu a admis nici o cerere de eliberare provizorie sub control judiciar sau de eliberare pe cautiune. Cazul i-a uimit chiar si pe avocati, cei care erau obisnuiti ca aceste "gulere albe", cum erau numiti cei care savarseau infractiuni economice, sa fie cercetate si judecate in stare de libertate. Cazul lui Mara nu este singular.
Jamal Sadik Jamal al Adi a fost judecat pentru evaziune fiscala si delapidare si condamnat de Tribunalul Constanta la trei ani si jumatate de inchisoare. Totodata, judecatorii au decis expulzarea cetateanului irakian dupa ce acesta isi va executa pedeapsa. Tribunalul Constanta a decis admiterea in parte a actiunii civile si l-a obligat pe suspect la plata sumei de aproape 120.000 lei catre ANAF, cu titlul de despagubiri civile, reprezentand obligatii fiscale neachitate. Totusi, judecatorii au respins restul pretentiilor civile formulate de ANAF, constand in majorari si dobanzi de intarziere aferente debitului principal. Jamal Sadik Jamal al Adi a fost obligat la plata sumei de 2.400 lei, cu titlul de cheltuieli de judecata. Un alt dosar de la Constanta este cel al lui Ahmed Mahmoud Mohamed Abdelghany Helaly, trimis in judecata pentru inselaciune si fals in inscrisuri sub semnatura privata si, respectiv, complicitate la acest infractiuni.
Anchetatorii spun ca egipteanul a actionat in calitate de reprezentant al SC Salma Trade SRL Constanta si a inselat o alta firma, SC Layla SRL, administrata de Constantin Paulica Arsenie. Sociologii sunt de parere ca persoanele care dau aceste tepe nu sunt niste infractori notorii, ci persoane care ocupa o functie importanta in societate si care au un post de conducere. Cel mai adesea, cei care comit fraudele lucreaza in departamentele economice sau de vanzari si cunosc foarte bine limitele legale in care se pot incadra.
