Opinia publică din România şi Bulgaria priveşte aproape cu indiferenţă repatrierile romilor din Franţa. În România se înregistrează chiar ostilitate faţă de întoarcerea acestui grup social marginalizat, comentează EUobserver, citat de NewsIn.
În Bulgaria, Guvernul, în mod clar îngrijorat că puternica Franţa ar putea bloca aderarea Sofiei la Spaţiul Schengen, ezită să comenteze prea mult repatrierea rimilor.
Măsurile anunţate de Franţa au ocupat prima pagină a ziarelor bulgare, dar Ministerul de Externe a dat publicităţii un singur comunicat, în care a afirmat că un număr “nesemnificativ” de cetăţeni urmează să se întoarcă din Franţa, unde au stat ilegal, adică peste trei luni, au muncit fără permis sau au încălcat alte legi. “Bulgarii trebuie să respecte legile ţării în care trăiesc”, a anunţat ministerul.
Potrivit rezervărilor făcute, Franţa reptriază cel puţin 41 de romi bulgari în august şi septembrie. Potrivit lui Vesel Ţcerneva, o purtătoare de cuvânt a MAE bulgar, maxim 50 de persoane urmează să se întoarcă. Un prim grup de 13 a ajuns vineri, fără prea multă atenţie din parte opiniei publice.
Ambasadorul bulgar în Franţa, Marin Raikov, a declarat că nu are sens ca măsurile să fie exagerate şi că nu sunt obişnuite. “Este destul de normal ca o ţară precum Franţa să îşi aplice legile sale şi normele europene”, a spus el.
În ceea ce priveşte partidele politice, socialiştii au fost singurii care au reacţionat, respingând sugerstia că aderarea Bulgariei la Schengen ar putea depinde de rezolvare aproblemei romilor.
Cele mai vehemente critici privind expulzarea romilor din Franţa au fost publicate de ziarul Sega, care a numit demersul “cea mai mare deportare în masă după cel de al Doilea Război Mondial”.
La fel ca în multe alte ţări est-europene, romii nu sunt agreaţi nici în România. Potrivit datelor oficiale, există circa 500.000 de romi în ţară, dintr-o populaţie de 22 de milioane de locuitori, dar multe ONG-uri afirmă că cifra reală este mai degrabă de 10% din populaţie. Romii reprezintă a doua minoritate etnică din România, după maghiari.
Guvernul francez a anunţat că va demola 300 de tabere ilegale de romi în următoarele luni. Multe au fost desfiinţate deja, iar sute de romi au fost repatriaţi “voluntar”.
Acoperind acest dosar, presa română a oscilat între o indiferenţă amuzată şi aprobarea clară a acţiunile franceze, numai o parte dintre instituţiile mari de media adoptând o linie neutră.
Unele dintre ziarele mari au pus sub semnul întrebării iniţiativa franceză. Adevărul a scris că “a cere fiecărei ţări de origine să îşi ţină romii reprezintă o încălcare a libertăţii de circulaţie”. Însă presa de mare tiraj a alimentat sentimentele antiromi, cu titluri precum “Întoarcerea ţiganilor”.
Marţi, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Pierre Lellouche, a luat o măsură fără precedent şi a publicat un articol în cotidianul Evenimentul Zilei, în care a admis că, după aderarea ultimelor 10 ţări est-europene, UE “a devenit conştientă de existenţa în interiorul său a unei adevărate ‘lumi a patra’, alcătuită din 9 milioane de romi care, foarte frecvent, trăiesc sub standardele demnităţii umane”.
Lellouche a încercat să justifice poliţia Franţei de expulzare a romilor români şi bulgari şi le-a amintit “prietenilor săi români” că fostul preşedinte Jacques Chirac “a fost primul avocat al aderării României şi Bulgariei, într-o perioadă când mulţi se îndoiau că aceste două ţări erau pregătite să fie integrate în UE”.
În condiţiile în care România este afectată grav de criza economică, iar programele de integrare practic nu funcţionează, doi oficiali români se află la Paris pentru a discuta dosarul romilor. România nu are idee exact câţi romi vor fi repatriaţi din Franţa în lunile următoare, potrivit unuia dintre cei doi oficiali, Valentin Mocanu, însărcinat cu integrarea romilor.
Experţii au avertizat că expulzările sunt inutile, pentru că nimic nu îi împiedică pe cei vizaţi să se întoarcă imediat înapoi în Franţa.
