Academia Romana de pe vremea ultimilor ani ai lui Ceausescu era pe cale de disparitie naturala. Asa cum demonstra la un moment dat un membru al sau, „inaltul for de stiinta si cultura” ar fi urmat sa dispara in circa zece ani, date fiind varstele inaintate ale membrilor sai si faptul ca primirea fusese inghetata de multi ani.
Academie noua, obiceiuri si membri noi
Dupa „eliberare” (de ceausism), Academia Romana si-a schimbat fata, au fost primiti membri noi, mai tineri, si s-a renuntat la lista politica de pe vremea dictaturii, inclusiv la „onoarea” de a-i avea alaturi pe sotii Ceausescu. Existenta si activitatea Academiei sunt legiferate, Legea 752 stabilind conditiile functionarii acestei institutii fundamentale, de la infiintarea careia se vor sarbatori, la 4 aprilie, 140 de ani.
Si tot la 4 aprilie, actualul presedinte al Academiei Romane, dl prof. dr. Eugen Simion, a stabilit ca se vor tine si alegerile pentru o noua conducere. Aici, insa, lucrurile nu mai sunt in regula, pentru ca mandatul vechii conduceri, aleasa de Adunarea Generala la 11 februarie 2002, a incetat, conform art. 18 din Legea 752/2001, „la expirarea duratei pentru care au fost alesi”. „Durata pentru care sunt alesi”, atat presedintele Academiei, cat si vicepresedintii si secretarul general, fiind, conform art. 16 din aceeasi lege, de patru ani, cu posibilitatea unei singure realegeri. Statutul Academiei, care se conformeaza acestei legi, specifica, de asemenea, durata de patru ani pentru un mandat de presedinte, vicepresedinte, secretar general.
Dl presedinte
Eugen Simion amana
In prezent, asa cum se stie, presedinte al Academiei Romane este dl prof. dr. Eugen Simion. Domnia sa se afla la sfarsitul unor lungi mandate de presedinte: a fost presedinte interimar din 1996, cand presedintele in functie, dl prof. dr. Virgiliu N.G. Constantinescu, a plecat ambasador, apoi a fost ales presedinte in 1998 si reales in 2002. In prima forma a legii de functionare a Academiei Romane nu se prevedea decat un mandat pentru presedinte, prevedere modificata la demersurile celui in functie, asa cum s-a spus/scris de nenumarate ori. Surse din interiorul Academiei sustin chiar ca, anul trecut, actualul presedinte ar fi incercat, printr-o manevra nu destul de abila, sa elimine precizarea numarului de mandate in articolul 16 din Legea 752, astfel incat sa poata fi reales ori de cate ori va mai dori, dar a esuat.
Dl secretar general al Academiei Romane, prof. dr. Victor Voicu, ne informeaza ca termenul pentru alegerile de anul acesta ar fi fost stabilit de presedintele Eugen Simion pentru 4 aprilie, odata cu sarbatorirea celor 140 de ani de existenta a Academiei Romane, amalgamandu-se astfel doua manifestari care nu au nimic una cu alta. In plus, de la 11 februarie si pana la 4 aprilie, Academia este condusa in afara legii. In cazul in care o asemenea amanare a alegerilor are loc, legea prevede alegerea unei conduceri interimare cu drepturi limitate, si anume pentru a organiza alegerile. In schimb, spun sursele noastre din interiorul Academiei, dl Eugen Simion se ocupa in acest timp cu altceva: alegerea de noi membri corespondenti si titularizarea altora. Iar de cate ori i se reproseaza anomia, dl Eugen Simion considera ca astfel este atacata Academia. Cam multa lume se confunda in Romania cu institutia (sau tara) pe care, temporar, o administreaza.
Biroul prezidiului Academiei Romane este in prezent intr-o situatie curioasa: dnii academicieni Gheorghe Vladutescu, Florin Gheorghe Filip, Marius Iosifescu, vicepresedinti, si dl academician Victor Voicu, secretar general, si-au anuntat retragerea fireasca la 11 martie, cand inceteaza mandatele domniilor lor, ramanand numai presedintele Eugen Simion si vicepresedintele Maya Simionescu sa conduca in continuare Academia, fara a fi imputerniciti de Adunarea Generala, singura in masura sa stabileasca un interimat pentru nu mai mult de trei luni.
Putina istorie: Ion Ghica, presedinte de patru ori
E drept, daca ne uitam pe lista presedintilor Academiei de-a lungul timpului, exista personalitati care au prezidat-o de cate: patru ori: Ion Ghica; trei ori: Iacob C. Negruzzi; doua ori: August Treboniu Laurian si Petru Poni. E drept, mandatele lor erau uneori de un an, doi sau trei ani. Astazi legea stabileste mai clar lucrurile.
De acum inainte presedintele va fi ales la 4 aprilie
Am transmis o intrebare presedintelui Academiei, pentru a afla in ce scop s-a decalat data alegerii. Mi-a raspuns, foarte prompt, dl prof. Nicolae Manolescu. Iata in esenta raspunsul sau, care poate fi considerat acela al presedintelui, deoarece se refera in mod expres la intrebarea mea transmisa prin fax: ar fi fost o prostie sa se convoace Adunarea Generala a Academiei de doua ori, o data pentru alegeri si a doua oara pentru aniversarea de 140 de ani, asa ca s-a stabilit ca in zilele de 4 si 5 aprilie sa aiba loc ambele „actiuni” (cuvantul imi apartine). De asemenea, dl Nicolae Manolescu, membru in aceeasi sectiune a Academiei cu presedintele Eugen Simion, ne-a mai informat ca aceasta ramane data fixa, de acum inainte, pentru alegerea presedintelui Academiei Romane, conform noului statut care va fi propus Adunarii Generale. „E o prostie” sa credem ca data alegerii presedintelui poate fi pastrata, a spus dl Manolescu despre cea dinainte, adica 11 februarie, asa cum nici alegerile pentru Parlamentul sau Presedintia tarii nu au loc la aceeasi data. O singura nelamurire ii ramane bietului ziarist: daca e o prostie sa ne inchipuim ca data alegerii (in cazul nostru 11 februarie) poate fi respectata cu exactitate, atunci nu e o prostie sa o fixezi in noul statut? Sau, poate, fiind aniversarea, prostia devine… Chiar, ce devine?
