IZOP Institut : „Mediul clădeşte poduri – Tineri europeni în dialog”
În cadrul proiectului european „Mediul clădeşte poduri – Tineri europeni în dialog”, 20 de şcoli din Germania şi 20 din Bulgaria, Croaţia, România şi Ungaria formează parteneriate şi lucrează împreună la temele „Durabilitate şi mediu”, „Europa” şi „Mass-media”. Proiectul, care se derulează pe parcursul a trei ani, între 1 octombrie 2009 şi 30 septembrie 2012, şi se află sub înaltul patronaj al domnului Horst Köhler, preşedintele Republicii Federale Germania, este promovat de Fundaţia Federală Germană de Mediu (DBU) şi ziare din ţările participante.
Din România este implicat ziarul România Liberă. Managementul proiectului este asigurat de Institutul pentru obiectivarea procedeelor de învăţare şi examinare (IZOP) din Aachen şi Centrul pentru Comunicare în Domeniul Mediului al DBU. Obiectivele şi temele principale ale proiectului vizează Competenţa interculturală prin întâlniri personale, Educaţia pentru dezvoltarea durabilă prin cercetări jurnalistice, Competenţa mass-media şi promovarea lecturii prin citirea ziarelor.
Printre preocupările Centrului German pentru Cercetări Aerospaţiale (CGCA) un loc important l-a avut proiectul vizând obţinerea de curent electric prin metode de captare a razelor solare. Echipamentele costisitoare comandate în vederea desfăşurării cercetărilor nu au putut fi folosite întrucât procedeul vizat s-a dovedit a fi ineficient, dar până la urmă ele şi-au dovedit utilitatea, printr-o întâmplare fericită.
După sistarea proiectului de obţinere a curentului electric prin metode de captare a razelor solare, cercetătorii din cadrul Institutului pentru Tehnica Termodinamică, subordonaţi CGCA, au căutat noi aplicaţii pentru instalaţiile existente. Printre componentele instalaţiei se numărau oglinzi de captare şi concentrare a razelor solare, de forma unor scocuri parabolice. Fiind cunoscute reacţiile fotochimice care conduc la distrugerea compuşilor organici dizolvaţi, apelor reziduale le-au fost adăugaţi catalizatori şi oxidanţi, iar această apă uzată cu adaos de reactanţi circulă prin nişte tuburi de sticlă şi, sub acţiunea razelor solare, este purificată.
Cercetările au condus la elaborarea a două tehnici fotochimice de epurare a apelor reziduale industriale: procedeul Photo – Fenton şi procedeul fotocatalitic cu dioxid de titan.
Procedeul Photo-Fenton
În cadrul acestui procedeu, sub acţiunea sulfatului de fier şi a razelor solare, apa oxigenată se descompune în radicali liberi foarte reactivi care, la rândul lor, descompun aproape orice substanţă organică, obţinân-du-se astfel compuşi care nu sunt dăunători mediului, cum ar fi apa şi dioxidul de carbon. Este cunoscut faptul că apa oxigenată este un bun dezinfectant şi decolorant, iar sulfatul de fier se foloseşte la întreţinerea gazonului. După ce probele prelevate arată că substanţele ţintă au fost descompuse şi concentraţia celor rămase nu depăşeşte limita legală, ciclul de epurare poate fi sistat, aceasta însemnând că se poate recupera catalizatorul prin precipitare şi apoi filtrare.
Avantajele acestui procedeu constau în faptul ca sursa de energie este cea solară, costurile sunt mai mici pentru reactivii şi catalizatorii folosiţi, iar o astfel de investiţie se amortizează în circa şapte ani (calculele sunt făcute pentru o instalaţie care presupune 238 mp de panouri solare şi poate prelucra 4,5 mc de apă uzată pe oră). Un alt beneficiu al acestui procedeu este că nu prezintă riscuri în exploatare.
Dezavantajele acestui procedeu sunt date de următoarele aspecte: recuperarea catalizatorului presupune introducerea unei etape suplimentare în procesul de purificare (precipitarea urmată de filtrare), reactivul (apa oxigenată) se consumă şi trebuie permanent înlocuit, durata de viaţă a instalaţiei este incertă, montarea şi întreţinerea sunt activităţi complexe şi necesită supraveghere de către personal specializat.
Procedeul fotocatalitic cu dioxid de titan
Acest procedeu necesită ca reactiv oxigenul molecular din aer şi catalizatori (dioxidul de titan şi radiaţia ultravioletă UV). Sub acţiunea dioxidului de titan şi a razelor UV, apa dezvoltă radicali liberi, iar oxigenul molecular, prin mai multe etape, conduce la formarea apei oxigenate. Simplitatea şi eficienţa procedeelor de epurare a apelor uzate folosind catalizatori şi exploatând radiaţia solară se poate constata urmărind două experimente la care am asistat: descompunerea acidului formic şi descompunerea albastrului de metilen sub acţiunea catalitică a dioxidului de titan şi a componentei UV din razele solare; procesul se urmăreşte prin observarea variaţiei pH-ului.
PROIECT
A doua fază a proiectului „Umwelt baut Bruecken” („Mediul construieşte punţi”) iniţiat de către Deutsche Bundesstiftung fuer Umwelt (DBU) – Fundaţia Germană pentru Mediu, care s-a desfăşurat la Bonn între 10-17 mai a.c., este prezentată în această pagină. Cei 14 elevi români de la Colegiul Naţional Pedagogic din Sibiu, din clasele a X-a C şi a XI-a D, însoţiţi de profesoarele Maria Popoviciu şi Călina Popa-Schneider, au lucrat împreună cu partenerii lor de la Tannenbusch Gymnasium din Bonn (TGB) la investigarea unor aspecte privind protecţia mediului. Este vorba de cercetările Institutului de Tehnică Termodinamică al Centrului Aerospaţial German (ITTCAG) de la Porz – Wahnheide. Tema de cercetare „Instalaţii solare de epurare a apei” („Solare Wasserreinigungsanlage – SOWARLA”) a fost propusă de către DBU şi elevii au putut vedea pe viu cum o apă uzată, după epurare, poate fi eliberată în natură fără nici un fel de riscuri privind mediul înconjurător. Fotografiile care însoţesc articolele au fost realizate de elevul Raul Florea. În ediţia din data de 18 iunie a.c. a cotidianului nostru, la pagina dedicată educaţiei, s-au publicat informaţii legate de prima fază a etapei de anul acesta a proiectului iniţiat de DBU.
Carmen Neamţu, Luana Popa, Mihai Rotaru, Ionuţ Sandală, Eduard Pop, Andrei Bălănean
