Creşterea puternică a creditării de consum a devenit un risc serios pentru economia Turciei, potrivit Standard&Poor’s, care avertizează că încetinirea creşterii economice, tulburările politice şi reticenţa investitorilor străini provoacă înrăutăţirea mediului operaţional al băncilor din această ţară.
Evenimentele din Ucraina au pus în umbră criza politică şi economică din Turcia, dar problemele din această ţară nu s-au diminuat, relatează New York Times, citat de Mediafax. Lira s-a depreciat la cel mai redus nivel din ultimele trei săptămâni, oponenţii politici ai premierului Recep Tayyip Erdogan continuând acuzaţiile de corupţie la adresa guvernului, cu mai puţin de o lună înainte de alegerile locale.
În perioada în care capitalul străin intra liber în Turcia şi alte ţări emergente, banii au fost folosiţi pentru bunuri de consum şi proprietăţi imobiliare, şi nu pentru dezvoltarea unor afaceri care ar fi susţinut o dezvoltare durabilă.Marea problemă cu care se confruntă Turcia este haosul politic şi financiar care ar putea fi provocat de datoriile de consum uriaşe, în condiţiile devalorizării lirei şi retragerii investitorilor străini, care lasă ţara să se descurce cu mijloace proprii. Mare parte din creşterea economică rapidă înregistrată de Turcia în ultimul deceniu a provenit din cheltuielile de consum finanţate prin credite. În 2012, creditele de consum prin carduri au crescut cu 31%, la nivel naţional, iar în 2013 au urcat cu 22%. Datoriile pentru consum din Turcia au crescut de la practic zero, în urmă cu zece ani, la 55% din veniturile disponibile ale gospodăriilor, potrivit institutului britanic de cercetări Oxford Economics.
Blugi în rate
Înainte ca guvernul să intervină recent pentru stoparea fenomenului, magazinele se ofereau să vândă absolut orice în rate, chiar şi o pereche de blugi, notează New York Times.Această situaţie contribuie la tensiunile din economia turcă, în care datoriile sectorului privat, exceptând băncile, totalizează peste 60% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri în rândul ţărilor dezvoltate, potrivit Oxford Economics. Un pericol suplimentar este faptul că investitorii străini sunt tot mai puţin dispuşi să finanţeze aceste datorii, preferând plasamentele în Statele Unite şi Europa, unde obţin randamente mai bune ale investiţiilor. Pericolul este văzut în nivelul deficitului de cont curent, care arată diferenţa dintre importuri şi exporturi. Deficitul, de 7,4% din PIB în 2013, arată mărimea cheltuielilor turcilor în raport cu veniturile şi este sustenabil în măsura în care investitorii străini sunt dispuşi să îi crediteze.Dacă finanţarea va fi retrasă, iar cheltuielile de consum se vor opri brusc, atunci va avea loc o scădere puternică a standardului de viaţă. Ca răspuns la acest risc, banca centrală din Turcia a majorat puternic dobânzile de politică monetară, măsură care a contribuit la stabilizarea lirei, dar care a scumpit costul împrumuturilor, cu impact asupra creşterii economice. Unii analişti consideră că datoriile de consum din Turcia, de circa 131 de miliarde de dolari, nu sunt atât de mari încât să pună în pericol băncile, aşa cum s-a întâmplat cu creditele ipotecare din SUA şi alte ţări. Analiştii au explicat că băncile din Turcia sunt bine capitalizate, iar numărul împrumuturilor neperformante, de sub 5% din total, este considerat redus. S&P a avertizat însă că datele oficiale ar putea subevalua amploarea creditelor-problemă, întrucât băncile ar putea permite datornicilor să contracteze noi credite pentru rambursarea celor vechi, în loc să le clasifice ca arierate.
Decizie dificilă
Devalorizarea agresivă a lirei în faţa principalelor monede, precum şi istoricul inflaţionist al economiei Turciei au determinat banca centrală să majoreze semnificativ dobânda de politică monetară. Ca efect, agenţia de rating Moody’s Investors Service a apreciat că înăsprirea politicii monetare de către Banca Centrală a Turciei constituie un factor negativ pentru bănci, în condiţiile în care se aşteaptă ca aceste măsuri să le reducă profitabilitatea şi veniturile. Turcia a ajuns în faţa celei mai grele decizii pe care, până la urmă, trebuie să o ia autorităţile din orice ţară care a crescut puternic, pe datorie. Fie înăspreşte politica monetară, limitând accesul la credit, dar temperând astfel şi devalorizarea monedei, fie merge înainte aruncând “cărbuni” în economie, dar riscând o “aterizare forţată”. Banca centrală a ţării considerate una dintre minunile crizei a decis să meargă pe varianta mai prudentă şi să crească dobânda de politică monetară. Decizia pare firească într-o ţară unde inflaţia a făcut ravagii ani la rândul. Şi totuşi, există un revres al medaliei. „Ne aşteptăm ca majorarea dobânzii de referinţă să aibă ca rezultat creşterea costurilor de finanţare şi încetinirea ritmului de creştere economică, ceea ce va pune presiuni asupra profitabilităţii şi calităţii activelor băncilor în cursul anului 2014“, declara analistul Moody’s, Irakli Pipia.
Apă peste focul creditării
La o reuniune de urgenţă, Banca Centrală a Turciei a majorat puternic dobânda de politică monetară până la 10%, de la 4,5%, în încercarea de a opri deprecierea lirei în raport cu dolarul şi moneda euro. De asemenea, Banca Centrală a majorat dobânda la facilităţile de credit cu termen pe o zi de la 7,75% până la 12%, în timp ce dobânda la facilităţile de depozit pe termen de o zi a fost majorată de la 3,5% până la 8%. Moody’s se aşteaptă ca înăsprirea politicii monetare să crească riscurile la adresa prognozei de creştere economică de 3% pentru 2014 şi, în consecinţă, să afecteze mediul operaţionalpentru băncile turceşti. „Ne aşteptăm ca riscurile în jos asupra creşterii economice provenite de pe urma înăspririi politicii monetare să afecteze calitatea actualelor credite şi, de asemenea, să limiteze oportunităţile pentru creşterea creditării. Cu toate acestea, începând din 2008, indicatorii de profitabilitate ai băncilor turceşti s-au numărat printre cei mai solizi comparativ cu concurenţii din regiune şi la nivel global“, apreciază Moody’s. În prezent, Turcia beneficiază din partea Moody’s de un rating „BBB minus“, cel mai mic rating din categoria investment grade.
