Nici un potenţial investitor nu a cumpărat caietul de sarcini pentru privatizarea Companiei Naţionale Poşta Română până marţi, la expirarea termenului.
Cauzele sunt situaţia financiară a companiei şi noua datorie stabilită de ANAF, a declarat directorul general al companiei, Ion Smeeianu, într-o conferinţă. „Până în acest moment nu a fost nici un investitor”, a spus Smeeianu.
Potenţialii investitori interesaţi să participe la privatizarea Poştei au solicitat prelungirea perioadei de depunere a ofertelor neangajante, după ce ANAF a calculat, în urma unui control, noi datorii fiscale de 107 milioane lei (25 milioane euro).
Paradoxul este că acest control, în urma căruia au fost descoperite debitele suplimentare, a fost dispus tocmai de către Ministerul pentru Societatea Informaţională ce are în subordine Poşta Română şi care răspunde de privatizarea companiei, conform angajamentelor luate faţă de organismele internaţionale, printre care şi FMI.
„ANAF a identificat noi datorii fiscale, de 107 milioane de lei, aferente perioadei 2003-2012. Controlul a fost efectuat la cererea Ministerului pentru Societatea Informaţională”, au declarat agenţiei Mediafax, săptămâna trecută, surse din companie.
În total, compania are în prezent obligaţii fiscale ce depăşesc 240 milioane de lei.
Smeeianu a afirmat că situaţia financiară negativă a Poştei şi datoria calculată de ANAF, de 107 milioane de lei, au avut ca efect apariţia unei reticenţe din partea potenţialilor investitori.
„Poşta are datorii fiscale de 242 milioane de lei, sumă care include şi datoria calculată de ANAF, de 107 milioane de lei. Cea mai mare parte a datoriei este efectul unui contract încheiat în mandatul directorului general Dan Mihai Toader, care prevedea acordarea de tichete de masă premium. Ne vom îndrepta în instanţă pentru a recupera prejudiciul, care se ridică la 42 milioane de lei”, a spus şeful Poştei.
În plus, investitorii au evitat să cumpere caietul de sarcini din cauza pierderilor provocate Poştei de respectarea prevederilor legate de serviciul universal în domeniul poştal.
„Serviciul universal generează pierderi din partea Poştei Române. Evaluarea acestor pierderi se va face în septembrie 2014. Acest element i-a îndepărtat pe potenţialii investitori. Un alt aspect negativ îl reprezintă Contractul colectiv de muncă încheiat pentru perioada 2008-2018, ale cărui prevederi fac aproape imposibilă aplicarea unor măsuri de restructurare a activităţii operatorului poştal“, s-a justificat Smeeianu.
El a adăugat că, după emiterea certificatului fiscal de către ANAF, situaţia privind datoriile Poştei este clară şi potenţialii investitori pot realiza o serie de calcule economico-financiare.
Visul conversiei datoriei în acţiuni
Deşi nu există vreo companie de stat în cazul căreia datoriile la buget să fie convertite în acţiuni care să revină statului, în pofida numeroaselor declaraţii pe această temă făcute în cazuri precum Oltchim, CFR Marfă etc., directorul Poştei agită şi el această ipoteză puţin probabilă. „Soarta Poştei este acum în mâinile Guvernului. Se ia în calcul creşterea atractivităţii Poştei prin conversia acestor datorii în acţiuni. Potenţialii investitori au solicitat un răgaz pentru a vedea ce măsuri va lua Executivul. De asemenea, se ia în calcul şi reeşalonarea acestor datorii, aşa cum s-a procedat şi cu amenda aplicată de Consiliul Concurenţei, pentru care plătim lunar 5,5 milioane de lei. Dacă se reeşalonează şi amenda aplicată de ANAF, vom avea de plătit 11 milioane de lei, sumă aproape imposibil de achitat de Poşta Română. În prezent, Poşta are datorii totale, inclusiv cele fiscale, de 650 milioane de lei“, a spus Smeeianu.
Poşta Română, în cifre
650 milioane lei, datorii totale
53 milioane lei, pierderi în 2012, de trei ori mai mici decât cele 181 milioane lei pierdute în 2011
1.255 miliarde lei venituri în 2012
32.000 de salariaţi în prezent
2.340 de salariaţi disponibilizaţi în ultimul an
