Cultura cu perfuzii

Revistele de cultura din Romania nu se termina cu "Dilema veche" si "Idei in dialog". Nici nu incep cu ele. In Satu Mare, Targu Mures, Craiova si Oradea, ca sa nu mai vorbim de Cluj, Iasi, Constanta, Timisoara, exista reviste de cultura generala care ar trebui sa reprezinte modalitatea de integrare nationala a culturii locale. Functionarea lor poate fi pusa sub semnul intrebarii macar din perspectiva logicii. In primul rand, ele sunt finantate de la buget, ceea ce inseamna ca redactorii primesc bani in cuantumul salariului minim pe economie indiferent ce fac pentru revista. Tocmai de asta, unuia care munceste ii corespund doi care nu fac nimic. Dintre cei doi, unul e decanul unei facultati municipale, altul e prietenul redactiei si, pentru ca prietenia e neconditionata, nu prea da pe acolo. Din redactia unei reviste din orasul X (9 oameni) numai doi domiciliaza in localitate. Desi in X se gasesc studenti doritori de prestigiu cultural, ei nu-i vor putea niciodata concura pe senatorii de drept, a caror stralucire orbitoare tine loc de editare, corectura, colationare si alte munci "negre". Nici colaboratorii nu pot fi prea multumiti, pentru ca ei nu primesc bani in functie de calitatea productiilor si de valoarea de schimb a fiecaruia, ci, ca pe vremea colectivului, pe cantitate. Nu exista nimeni care sa lupte pentru sponsorizari private, care sa incerce dezvoltarea retelei de distributie. Pentru ca o revista de elita are a priori o valoare masurata in diametrul aurei de care fiecare redactor e infasurat cand pune piciorul pe pragul incintei redactionale. Cand, de fapt, acelasi redactor ar putea sa puna piciorul in prag si sa aiba curajul sa iasa de sub imperiul vrajii.