UPDATE 16,10: Mariana Ghena, șefa Consiliului Superior al Magistraturii, a declarat, joi, după votul asupra legilor Justiției, că în acest proiect normativ există elemente "de mare vulnerabilitate, care ar duce la o involuție a sistemului judiciar".
Totuși, Mariana Ghena a susținut că a remarcat că ministrul Tudorel Toader este deschis la negieri pe aceste texte, fiind dispus "să nu mai preia Inspecția Judiciară".
UPDATE 15,00: Purtătoarea de cuvânt a Președinției, Mădălina Dobrovolschi, a declarat, joi, că punctul de vedere exprimat de CSM, care a avizat negativ proiectul de modificare a legilor Justiției, coincide cu cel al președintelui Klaus Iohannis.
"CSM, în calitate de garant al independenței Justiției, a analizat cu profesionalism. Chiar dacă avizul CSM este doar consultativ, Parlamentul și Guvernul nu au cum să nu țină cont de el", a subliniat purtătoarea de cuvânt a șefului statului.
UPDATE 14.30: Reprezentantul societății civile, Victor Alistar, votat de Parlament membru în Consiliul Superior al Magistraturii, a declarat, la postul de televiziune Antena 3, că votul din CSM pe Legile Justiţiei a fost politic, nu tehnic şi că era varianta ca reprezentanţii Consiliului să dea un aviz cu observaţii.
"A fost un vot politic. Erau trei variante: aviz, aviz negativ şi aviz cu observaţii. Acele observaţii ar fi îndreptat toate elementele pe care procurorii şi judecătorii le-au transmis la CSM. Ce sens a avut ca în cazul separării carierelor, judecătorii să nu se poată pronunţa, iar lumea să arunce la gunoi efectiv toată munca de azi", a declarat Victor Alistar, la Antena 3.
Acesta a mai spus că plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dat aviz negativ pe toate propunerile, inclusiv cele care vizau punerea în acord cu deciziile Curţii Constituţionale.
UPDATE 13,45: Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, după votul de joi de la CSM, că el se aştepta la acest rezultat.
"Au intrat în şedinţă cu poziţii exprimate anterior dezbaterii. Au spus că votul va fi negativ, ceea ce înseamnă că au venit la dezbatere cu o hotărâre luată înainte de dialog , iar eu nu că estimam, ci ştiam acest lucru. (…) Cunoşteam foarte bine poziţiile dânşuilor şi aproape sunt public cunoscute opţiunile pe care care unii sau alţii le au.
Absenţa mea a fost deliberată, le cunoşteam opţiunile, dânşii cunoşteau opţiunea mea, eu aş fi susţinut proiectul trimis la avizare. Cunoşteam poziţia dânşilor şi domnul general a zis că va fi în bloc un aviz negativ, avizul este consultativ. Concluzia este mai veche: unii, ca să mă exprim generic, nu doresc reformarea sistemului", a declarat Tudorel Toader, la postul Antena 3.
UPDATE 13.10: Procurorul general, Augustin Lazăr, s-a abținut să estimeze care va fi atitudinea ministrului Justiției, Tudorel Toader, după votul de joi din CSM.
"Nu doresc să fac speculații", a spus Augustin Lazăr, întrebat dacă ministrul va ține sau nu cont de votul consultativ din CSM.
13.00: CSM a dat aviz negativ, cu 10 voturi contra opt voturi, asupra proiectului de modificare a celor trei legi ale Justiției.
Avizul are caracter consultativ.
11.25: Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat că nu va participa joi la ședința Consiliului Superior al Magistraturii, în care se va da un aviz consultativ pe proiectul de modificare a legilor Justiției, susținând că nu dorește să se creeze "un moment" în care să devină apărătorul propunerilor pe care le-a făcut.
08.50: Procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat înainte de ședința CSM că "în mod normal ar trebui să fie aviz negativ" asupra proiectului de modificare a legilor Justiției, "dacă vrem să fie ridicată monitorizarea MCV".
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmează să ia în discuție și să dea un aviz consultativ pe proiectul privind modificarea legilor Justiției, informează joi Agerpres.
Potrivit ordinii de zi publicate pe pagina de internet a Consiliului, plenul va discuta "Nota Direcției legislație, documentare și contencios numărul 18335/2017 cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii numărul 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii numărul 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii numărul 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii".
Pe 31 august, CSM anunța că va da un aviz pe proiectul MJ de modificare a legilor Justiției în ultima săptămână a lunii septembrie, după ce va consulta instanțele, parchetele, INM, Școala Națională de Grefieri, Inspecția Judiciară, precum și asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor.
Pe 30 august, Ministerul Justiției a publicat proiectul de modificare a legilor Justiției, trimis pentru avizare la CSM de ministrul Tudorel Toader.
"Proiectul își propune să aducă modificări, în principal, prevederilor privind evaluarea profesională, promovarea în funcții de execuție la instanțe și parchete, numirea în funcții de conducere la instanțe și parchete, reglementarea situațiilor în care magistrații sunt în imposibilitatea de a-și exercita funcția, precum și eficientizarea managementului instanțelor și parchetelor", se arată în expunerea de motive a proiectului postat pe site-ul Ministerului Justiției.
Proiectul conține o serie de modificări anunțate anterior de Tudorel Toader, printre care numirea procurorului general și a procurorilor-șefi ai DNA și DIICOT de către CSM la propunerea ministrului Justiției, preluarea Inspecției Judiciare de către MJ, precum și înființarea unei direcții specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile săvârșite de magistrați.
Referitor la numirea procurorului general și a procurorilor-șefi ai DNA și DIICOT, proiectul prevede că aceștia vor fi selectați dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani.
"Modificarea formulei de numire în aceste funcții dă eficiență atât rolului Consiliului Superior al Magistraturii de protejare a independenței sistemului judiciar, cât și dreptului și obligației ministrului Justiției de a veghea asupra modului în care se realizează conducerea parchetelor. În acest fel, legea specială atribuie ministrului Justiției un rol în procedura de numire în funcție a procurorilor cu funcții de conducere menționați mai sus, dându-se substanță prevederilor art. 132 alin. (1) din Constituție care prevede că 'procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiției'", se arată în expunerea de motive.
Conform aceleiași surse, ministrul Justiției va avea prerogativa de a selecta candidaturile pentru funcțiile de conducere, având obligația ca la finalul procedurii să înainteze CSM cel puțin două propuneri de numire, iar CSM, în cadrul unei proceduri transparente, va dispune asupra numirii în funcția de conducere.
Referitor la Inspecția Judiciară, proiectul prevede că va trece de la CSM la Ministerul Justiției, măsură "menită să asigure aplicarea principiului echilibrului puterilor în stat și al controlului reciproc între acestea".
"Aspectele de fond privind procedura disciplinară în fața Inspecției Judiciare și a secției Consiliului Superior al Magistraturii rămân în vigoare, însă cele care privesc organizarea și funcționarea Inspecției Judiciare sunt preluate, doar cu modificările izvorâte din reorganizarea Inspecției, de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Sunt introduse unele modificări referitoare la statutul inspectorilor judiciari din cadrul Inspecției Judiciare, prevăzându-se expres că inspectorii judiciari sunt numiți prin concurs pe un mandat de 4 ani, dintre cei cu cel puțin 10 ani vechime în magistratură", se menționează în expunerea de motive.
Proiectul de lege mai prevede ca, în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a actului normativ, să se reglementeze organizarea și funcționarea, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a unei direcții specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori.
Printre modificările propuse la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor se mai numără instituirea condiției vârstei minime de 30 de ani și a vechimii minime de cinci ani în una dintre profesiile juridice reglementate de lege, precum și susținerea testului psihologic și verificarea bunei reputații, anterior susținerii probelor propriu-zise pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii.
Se mai prevede, printre altele, creșterea la opt ani a vechimii minime în funcția de procuror pentru a putea fi numit la DNA sau DIICOT, majorarea numărului de posturi din cadrul Inspecției Judiciare și abrogarea dispoziției care prevede gestionarea bugetului instanțelor de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În expunerea de motive se mai arată că principalele schimbări propuse în cazul Legii 317/2004 privind CSM vizează "punerea de acord a legii cu deciziile Curții Constituționale, precum și alte modificări care au ca scop îmbunătățirea funcționării instituției".
Astfel, se are în vedere modificarea dispozițiilor privind alegerea membrilor CSM, reglementarea detaliată a procedurii de revocare din funcția de membru ales al CSM, precum și reglementarea expresă a faptului că persoana aleasă pentru ocuparea unui loc vacant în cadrul CSM își exercită calitatea de membru pentru restul de mandat, până la expirarea termenului de șase ani.
