Cristina Guseth, directorul Fundaţiei Freedom House România, trage un semnal de alarmă cu privire la adoptarea noilor coduri, Penal şi de Procedură. Invitată în emisiunea Dezbaterile României Libere, ea vorbeşte despre cum au ajuns legile să facă jocurile politicienilor şi despre punctele fierbinţi ale României din raportul MCV.
“Problema noilor coduri s-a pus undeva în 2006. Atunci a început discuţia despre noile coduri. În legătură cu aderarea României la spaţiul european, atunci când s-a pus această problemă, o consultare a cetăţenilor ar fi trebuit făcută referitor la fenomenul corpuţiei. Facem noi coduri, le aliniem la cele europene, suntem mai blânzi în ceea ce priveşte pedepsele legate de corupţie, dar haide să vedem dacă situaţia din România este asemănătoare cu cea din UE.” Acesta consideră Cristina Guseth că ar fi trebuit să reprezintă punctul de plecare pentru o dezbatere reală în jurul adoptării unor noi coduri.
“Să dăm timpul în urmă, în 2005, să ne aducem aminte că România avea multe steguleţe pe reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei. Mai erau nişte steguleţe roşii pe mediu, dar principal problemă aici era, pe justiţie.” Aceasta era pasul pe care România trebuia să-l facă pentru a deveni ţară membră UE.
Guseth declară că adoptarea unor noi coduri a devenit o luptă politică. USL-ul a dat vina pe vechea guvernare, reprezentată de Boc, la acea dată, şi au început să se lupte între ei. Floare Comşea spune că astfel s-a ignorat tocmai conţinutul, atenţia mutându-se de pe fondul problemei pe forma, pe modul ei de prezentre.
Cele două coduri, Codul Penal şi Codul de Procedură, au fost adoptate în 2009, sub coordonarea fostului ministru Cătălin Predoiu. Pe atunci ministru al justiţiei el a apelat la mai mulţi experţi şi a lucrat împreună cu o comisie juridică în parlament, care era condusă chiar de Victor Ponta. Din comisie au mai făcut parte Tudor Chiuariu şi fostul deputat Boldea.
Guseth spune că lupta politică s-a dat în jurul scăderii pedepselor, deşi ea a atras atenţia în repetate rânduri că acest lucru nu va descuraja corupţia. “Pe infracţiunile de patrimoniu pedeapsa era de la 10 la 20 de ani şi în noul cod este de la 1-5 ani. Uitaţi-vă că astăzi unii au scăpat deja, s-a prescris dosarul lui Ghiţă, dosarul Transferurilor. Munca din aceste dosare este a procurorilor, deci plătită din banii noştri şi toate aceste dosare se vor prescrie. Asta este unul dintre aspecte.”
Potrivit unui studiu anual al Transparency International, într-un clasament care arată cât de puternică este percepută corupţia în diverse ţări, România ocupă locul 69, din 175 ţări, în care prima poziţie este ocupată de ţara perceputa ca fiind cea mai puţin coruptă, în speţă Danemarca. Clasamentul este doar pentru anul 2013, în 2011 ţara noastră ocupând locul 75, respectiv 66, în 2012. Astfel că poate fi observată o neîncredere mai mare în guvernanţi anul trecut decât acum doi ani.
Vezi aici emisiunea la care a participat Cristina Guseth (VIDEO)
Instituţiile apreciate în Occident, ignorate în România
Guseth spune că insituţiile statului au fost ignorate privind comentariile trimise de către acestea pe marginea noilor coduri. “S-a spus că DNA, DIICOT şi alte insituţii au trimis comentarii în ultima clipă. Nu este adevărat, ele au fost trimise din noiembrie 2013. Mai mult, aceste modificări apar şi în MCV şi se solicit punerea lor în aplicare.”
Floare Comşea spune că, deşi speranţele erau ca Victor Ponta să dea o ordonanţă de urgenţă prin care să fie făcute modificările solicitate de insituţiile statului, nu mai surprinde pe nimeni faptul că premierul nu a făcut acest lucru. “Ştiţi e bine să ai aşteptări pozitive, dacă nu le ai la ce poţi să te mai aştepţi,” conchide Guseth.
Una dintre marile probleme ale ale actualelor coduri este că judecători interpretează legea într-un mod mai favorabil inculpatului.
“Sunt mulţi politicieni care nu se sfiesc să-şi afişeze averile. Dacă tu ai averi hai să vedem pe ani fiscali, de unde le-ai dobândit. Şi atunci decât să vorbim despre recuperarea prejudiciului poate mai bine vorbim despre confiscare extinsă.” O întâmplare povestită de un judecător la una dintre conferinţele Freedom House a fost cum a prezentat parlamentarilor proiectul de confiscare extinsă, iar reacţia unuia dintre aceştia a fost “Voi vreţi să ne luaţi averile.”
“Fără confiscare extinsă nu vom diminua corupţia. Nu este normal să faci 1-2 ani de puşcărie şi să rămâi cu milioanele”, declară Guseth.
Articolul 140 este o foarte mare problemă a noului cod. Înainte era o perioadă preliminară de dinaintea urmăririi penale, în care se puteau aplica toate mecanismele de cercetare a faptelor şi persoanelor implicate. Abia apoi urma urmărirea penală, când inculpaţii aflau că sunt sub supravegherea justiţiei. “Acum persoana este informată imediată că este urmărită şi atunci toată ancheta se duce de râpă.”
“Tot ce apreciază Occidentul, nu numai că este criticat, dar se încearcă demolarea acelor instituţii în România.” Guseth spune că DNA este apreciat în raportul MCV, fiind una dintre cele cinci instituţii date drept exemplu în toată Europa. Ea spune că raportul MCV critică modul în care sunt făcute achiziţiile publice în România, iar o problemă este că nu avem un program de pregătire a poliţiştilor şi procurorilor pentru a ancheta astfel de speţe. “Spre exemplu Romsilva a plătit pentru o achiziţie un preţ de 20.000 de ori mai mare decât preţul real.”
Ideea conform căreia tot mai mulţi oameni din sistemul fac jocul puterii este susţinută de Cristina Guseth, care consideră că există deja o anumită complicitate. “În programele noastre de pregătire avem şi procurori din Italia, iar ei ne spun că acolo există o separare între politică şi justiţie. Italienii spun că nu e bine ca procurorii şefi să fie numiţi de politicieni.”
Cristina Guseth consideră că atâta vreme cât politicienii continuă să-şi dea legi care să le favorizeze comiterea de ilegalităţi, nu putem vorbi despre eliminarea corupţiei.
