Cipru ar putea cere ajutor financiar extern pentru sectorul bancar, dar şi pentru susţinerea economiei, până la sfârşitul lunii iunie, devenind astfel a cincea ţară din zona euro care apelează la împrumuturi externe, a sugerat ministrul de Finanţe cipriot, Vassos Shiarly, citat de The Guardian, potrivit Mediafax.
A doua mare instituţie de credit a ţării, Cyprus Popular Bank, a fost puternic afectată de expunerea pe datoria statului elen în urma restructurării de la începutul lunii martie, când au fost şterse datorii de 100 de miliarde de euro.
“Problema este urgentă. Ştim că recapitalizarea băncilor trebuie finalizată până la 30 iunie şi au mai rămas doar câteva zile”, a spus Shiarly.
În mod ironic, notează publicaţia britanică, în ziua următoare Cipru ar trebui să preia, pentru şase luni, preşedinţia prin rotaţie a UE.
Cyprus Popular Bank a anunţat, la sfârşitul lunii mai, că va ajunge la o rată de adecvare a capitalului de 9,2%, cerută de Autoritatea Bancară Europeană, după finalizarea unui plan de atragere de capital. Banca pregăteşte o ofertă de drepturi de 1,8 miliarde de euro subscrisă în totalitate de guvernul cipriot, precum şi o preschimbare voluntară a unor instrumente financiare reprezentând datorii în valoare de 1,2 miliarde de euro.
Întrebat dacă Cipru va cere ajutor pentru bănci, Shiarly a răspuns că va fi vorba, probabil, despre un pachet mai amplu.
“Când intri în programul de sprijin iei în calcul toate datele, inclusiv nevoi care ar putea să apară în perioada următoare. Drept urmare, ar fi o cerere completă, care ar acoperi nu doar situaţia actuală şi recapitalizarea băncilor, dar şi nevoi viitoare”, a spus el.
Cipru reprezintă 0,2% din economia europeană.
Până în prezent, Grecia, Portugalia, Irlanda şi, celm ai recent, Spania, au apelat la ajutor financiar extern, din cauza crizei datoriilor suverane şi a accesului dificil la pieţele financiare.
În Români sunt prezente două bănci cipriote, Bank of Cyprus, sub brand propriu, şi Cyprus Popular Bank prin Marfin Bank.
