După Omar Hayssam, Nicolae Popa şi alţi condamnaţi la pedepse grele cu închisoare, autorităţile române l-au scăpat printre degete şi pe Dinel Staicu, fostul baron al SIF Oltenia. România Liberă a încercat să identifice care sunt principalii vinovaţi de fuga omului de afaceri cu doar o zi înainte de a intra la puşcărie.
Fostul şef al SIF Oltenia, Dinel Staicu, a fost condamnat definitiv pe 4 aprilie, de Curtea de Apel Bucureşti, la şapte ani de închisoare cu executare, în dosarul privind fa-limentarea Băncii Inter-naţionale a Religiilor. A doua zi, poliţiştii l-au căutat pe Staicu ca să-l ducă la închisoare, dar nu l-au găsit, motiv pentru care acesta a fost dat în urmărire naţională. Între timp, oamenii legii au aflat că Dinel Staicu şi-a schimbat numele în Dinel Nuţu, demers aprobat de Primăria din Craiova. Pe 7 aprilie, instanţa l-a dat în urmărire internaţională pe omul de afaceri, după noul nume. Şeful Poliţiei Române, Liviu Popa, a declarat public faptul că omul de afaceri ar fi părăsit ţara în seara zilei de 3 aprilie, în Ungaria, „şi de acolo, mai departe cu avionul”.
Evoluţia acestui caz este halucinantă şi nu poate ocoli o întrebare legitimă: este vorba despre un lanţ de erori monumentale sau Dinel Staicu a fost lăsat intenţionat să scape? România Liberă a stat de vorbă cu specialişti în drept şi a încercat să depisteze care sunt instituţiile care pot fi trase la răspundere pentru fuga omului de afaceri. În funcţie de rolul jucat în acest caz, ordinea vinovaţilor ar putea arăta astfel: procurorii de caz, judecătorii dProxy-Proxy-Connection: keep-alive Cache-Control: max-age=0 nnection: keep-alive Cache-Control: max-age=0 la instanţele de fond şi apel, Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Stare Civilă al Primăriei din Craiova.
Procurorii
De ce nimeni nu a cerut măsura interdicţiei de părăsire a ţării împotriva lui Dinel Staicu în condiţiile în care acesta era judecat în cel puţin două dosare penale? În cazul în care un reprezentant al autorităţii statului ar fi decis acest lucru, ar fi existat şanse mari ca Dinel Staicu să fie acum în închisoare.
Specialiştii contactaţi de RL susţin că, încă din faza de urmărire penală a lui Dinel Staicu, procurorii de caz puteau să ceară această măsură. „Este prevăzută de Codul Penal şi se poate aplica în cazul unor speţe unde urmăritul penal este vizat de o pedeapsă cu ani mulţi de închisoare. Există nenumărate alte cazuri în care procurorii au cerut acest lucru şi li s-a aprobat”, a declarat pentru RL un reprezentant al Tribunalului Bucureşti, care nu a dorit să fie citat.
Judecătorii
Un profesor de Drept Penal a declarat pentru RL că judecătorii puteau decide singuri că Dinel Staicu nu poate părăsi ţara. Este vorba atât despre completul de judecători de la fond, cât şi cel de la apel. „Potrivit articolului 350, aliniat 1, din Codul de Procedură Penală modificat prin Legea nr.356/2006, judecătorul poate decide singur această măsură. Având în vedere că în acest caz, în apel, instanţa l-a condamnat pe Staicu la 12 ani de închisoare, atunci instanţa trebuia să-i interzică inculpatului să părăsească ţara”, argumentează profesorul de drept penal.
Paradoxal este faptul că într-un al dosar penal în care Dinel Staicu era acuzat de preju-di-cie-rea companiei Transgaz Mediaş, procurorii au cerut instanţei luarea acestei măsuri asiguratorii. Cererea a fost depusă pe 24 ianuarie la Judecătoria Sectorului 2 (acolo unde era s-olu-ţionat dosarul) şi era urmarea faptului că procurorii aflaseră de intenţia lui Staicu de a-şi schimba numele. La acel moment, Tribunalul Bucureşti tocmai îi majorase pedeapsa de la 4 la 12 ani de închisoare în dosarul de-valizării B-ăncii In-ter-naţionale a Religiilor (BIR).
Atunci, anchetatorii au depus cererea privind interdicţia în singurul dosar aflat pe rol, întrucât în recursul declarat de Staicu în cazul BIR abia se fixase termen de judecată.
Totuşi, pe 16 februarie Judecătoria Sectorului 2 a respins cererea DNA de impunere a interdicţiei de a părăsi ţara, deşi procurorii susţineau, pe de o parte, că demersul lui Dinel Staicu de schimbare a numelui ridică suspiciuni, iar pe de altă parte că fostul preşedinte al SIF Oltenia tergiversa finalizarea dosarului prin absentarea de la mai multe termene de judecată.
Motivaţie: „Nu constituie motive necesare şi suficiente”
În cele din urmă, judecătoarea Carmen Constanţa Balaci a respins cererea DNA, arătând că “motivele invocate în cerere nu constituie motive necesare şi suficiente care să conducă la concluzia că pentru realizarea scopului procesului penal şi buna desfăşurare a acestuia este utilă luarea acestei măsuri”. Surse judiciare au declarat însă pentru RL că magistratul a interpretat cererea DNA „mecanic”. „Tehnic vorbind, magistratul este acoperit de lege. Practic, cererea DNA putea fi privită într-un context mai larg. Nimeni însă nu avea ce să îi impute magistratului dacă lua acea măsură întrucât este oricum o decizie lăsată la latitudinea magistratului. Dinel Staicu avea la acel moment o condamnare de 12 de ani închisoare. Avem demersul de schimbare a numelui. Practic avea suficiente motive să fugă. O eventuală interdicţie de a părăsi ţara îi putea fi ridicată dacă pe parcursul procesului se arăta că suspiciunile DNA nu erau întemeiate. Mai exact, dacă Curtea de Apel Bucureşti nu îl condamna, Dinel Staicu putea scăpa şi de interdicţie”, au declarat sursele RL.
SRI
Un alt posibil vinovat în cazul Dinel Staicu este Serviciul Român de Informaţii (SRI), care nu a informat autorităţile la timp cu privire la faptul că omul de afaceri face demersuri pentru schimbarea numelui şi intenţionează să părăsească ţara înainte de a fi condamnat definitiv. Surse din cadrul serviciilor de informaţii au declarat că în cadrul SRI există un departament special care studiează zilnic Monitoarele Oficiale, unde sunt publicate toate cererile de schimbare a numelui. Ofiţerii de informaţii ar fi putut observa uşor intenţiile lui Dinel Staicu.
Primăria Craiova
Dinel Staicu a depus la Primăria Craiovei o cerere de schimbare a numelor bazată pe un motiv neprevăzut de lege. „Domnul Staicu a depus o cerere prin care solicita preschimbarea numelui în Niţu datorită ata-şa-mentului pe care îl are faţă de soţia dânsului”, a declarat pentru HotNews.ro Camelia Nicola, directorul executiv al Serviciului Public de Evidenţă a Persoanelor al Primăriei Craiova.
FUGARI CELEBRI
Mihai Necolaiciuc, fostul director al CFR, a fost dat în urmărire internaţională pe 26 octombrie 2006. A fost arestat în SUA, în Florida, în vederea deportării pentru încălcarea legilor emigrării, pe 17 iunie 2009.
Omar Hayssam a fost dat în urmărire naţională pe 19 iulie 2006 şi în urmărire internaţională pe 20 iulie 2006. Se spune că e în Siria, unde ar fi fost arestat, dar nu există confirmare oficială.
Nicolae Popa, fost director SOV Invest, a fost dat în urmărire naţională şi internaţională în 2002, în baza unui mandat pentru evaziune fiscală, delapidare şi complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice. A fost arestat la Jakarta în data pe 2 decembrie 2009. Recent, preşedintele Indoneziei i-a semnat mandatul de extrădare.
Gregorian Bivolaru, liderul MISA, e urmărit naţional din 4 iunie 2004 şi dat în urmărire internaţională din 6 septembrie 2004. „Guru” a fost arestat preventiv în Suedia, în 2005, dar ulterior a fost pus în libertate.
Sorin Beraru, om de afaceri cu dublă cetăţenie, română şi israeliană, a fost dat în urmărire internaţională din anul 2001. Datele arată că Beraru se află în Israel.
Frantisek Priplata, cetăţean ceh, urmărit naţional din 30 iunie 2005 şi internaţional din 2 august 2005. A fost localizat în Cehia, ţară care refuză să-l predea.
Dinel Staicu trebuie să execute o pedeapsă de şapte ani de închisoare pentru falimentarea Băncii Internaţionale a Religiilor.
Fostul şef al SIF Oltenia a obţinut cartea de identitate cu noul nume pe 1 aprilie, cu trei zile înainte de a fi condamnat definitiv la închisoare.
CRONOLOGIA FUGII LUI DINEL STAICU
1 aprilie, omul de afaceri obţine cartea de identitate pe noul nume, Dinel Nuţu
3 aprilie, părăseşte ţara spre Ungaria, „de unde a luat avionul mai departe” – spune şeful Poliţiei Române
4 aprilie, după amiază, instanţa decide condamnarea definitivă şi irevocabilă la şapte ani de închisoare
5 aprilie, Poliţia Capitalei primeşte decizia instanţei şi merge să-l aresteze pe Staicu, dar nu-l găseşte acasă. După cercetări, Poliţia Capitalei decide darea în urmărire naţională a lui Staicu
7 aprilie, instanţa decide eliberarea mandatului de urmărire internaţională a omului de afaceri, pe noul nume al acestuia.
