Pescuitul excesiv şi poluarea sunt principalele probleme care afectează ecosistemul Mării Negre. La acestea se adaugă algele prezente în timpul verii, care nu sunt periculoase, dar îi deranjează pe turişti.
În 1990, din Marea Neagră se pescuiau 900.000 de tone de peşte. De atunci, cantitatea este în continuă scădere, atingând un minim de 300.000 de tone. „De circa cinci ani, cantitatea pescuită s-a stabilizat între 400.000 şi 430.000 de tone”, a declarat Simion Nicolaev, cu ocazia celei de-a V-a ediţii a Simpozionului internaţional „Protecţia şi managementul durabil al ecosistemului Mării Negre – imperativ al mileniului III”. Acesta a precizat că numărul speciilor din Marea Neagră este constant. Aici trăiesc 156 de specii. Mai mult, au apărut unele specii noi, cum ar fi crabul albastru. Ce este însă îngrijorător este scăderea numărului de exemplare din specii. „Acum 40 de ani, existau 20-25 de specii de peşti cu potenţial comercial, acum nu mai există decât 5-7″, a declarat Nicolaev.
Braconierii, cel mai mare pericol
În ciuda a ceea ce se crede, poluarea din Marea Neagră este în scădere uşoară, dar constantă în ultimii ani, cu toate că pe ţărmul românesc se mai găsesc încă urme de substanţe toxice, cum ar fi fertilizatorul DTT, interzis încă de acum 15 ani în Europa. Pericolul cel mai mare vine de la braconieri. „Marea problemă rămâne pescuitul ilegal, nereglementat, în special la speciile de valoare, cum ar calcan şi rechin. Acestea sunt specii cu ciclu lung de viaţă, care se refac foarte greu sau niciodată”, a precizat Nicolaev. O altă problemă este faptul că braconierii îşi abandonează instrumentele de pescuit în mare, la 35-40 de metri adâncime, iar acestea îşi menţin forma câţiva ani de zile, capturând peşti sau mamifere, care putrezesc în aceste plase. Nicolaev susţine că, potrivit celor mai optimiste date furnizate de specialiştii europeni, pescuitul neraportat reprezintă 70-80% din totalul cantităţii pescuite.
Algele, bune de mâncat
În ceea ce priveşte algele care i-au nemulţumit pe turişti în această vară, Nicolae a declarat că nu sunt periculoase şi că, personal, le mănâncă dacă apa este curată sau dacă le lasă câteva ore în apă dulce. Algele, spune el, sunt un fenomen normal, provocat de nutrienţii din Dunăre. El a făcut comparaţie cu un câmp pe care, dacă se pun nutrienţi, creşte iarbă. În Bulgaria, datorită faptului că nu există decât un râu important, cantitatea de nutrienţi este mai mică. Există însă posibilitatea ca aceste alge să fie folosite fie pentru producerea de biocombustibil, fie în industria farmaceutică, şi cel puţin o firmă românească şi-a exprimat deja dorinţa de a le valorifica. Pentru a nu deranja turiştii, spune Nicolaev, se ia în calcul posibilitatea de a le strânge nu numai de la mal, ci şi din apă. Tehnologia există şi, dacă este aplicată, algele nu vor mai deranja turiştii pe parcursul zilei.
