• In Bucuresti, sunt acum in jur de 250 de cafenele, de trei ori mai mult ca in anul 2000.
• Nu te astepta insa sa ii intalnesti aici pe artistii zilei, ci mai degraba yuppies.
• Designul sofisticat al cafenelelor high-life poarta semnatura unor artisti cunoscuti
De la cafenelele "de fite" din Calea Dorobantilor, la cele high-life de la Universitate sau de pe Calea Victoriei, la cafenelele corporatizate de langa banci, la cafenele "fast drink" din mall-uri si benzinarii, clasa romaneasca de mijloc isi revendica cele mai bune colturi ale spatiului public.
"Cafenelele au ajuns in ultima vreme sa ocupe cinci pagini in ghid; dar, din 50 nou aparute, 30 dau rapid faliment – ori se adapteaza la asteptarile clientilor, ori dispar", spune Alex Sandulescu, redactor-sef al revistei 24 FUN.
Localurile de fite din Dorobanti
La un capa al zonei Dorobantilor se inghesuie una in alta Turabo Café, Coffee Grind si Mon Cher Café. Ultima dintre cele trei are nu numai un nume frantuzesc, ci si decor ceva mai european, cu tapet si masute retro. S-ar putea spune ca localurile de pe Dorobanti sunt mai degraba "de fite", cu tot ce presupune asta, dar, vorba unui trecator caruia i-am cerut directii, "care cafenele nu-s de fite acuma?". De la barmanul de la Mon Cher Café, care este student, si cei doi ospatari aflu ca au aceeasi clientela, "copii de bani gata", pe care cei trei tineri nu prea par sa-i agreeze, pe timpul week-end-ului si seara, si "oameni de afaceri" pe timpul zilei. De altfel, pe timpul verii exista si o terasa in Herastrau cu acelasi nume.
Un ospatar castiga 1500 RON
Un ospatar se poate astepta sa castige intr-o cafenea de acest fel peste 15 milioane pe luna, o buna parte, cateva sute de mii pe zi, provenind din bacsisuri. Programul de lucru este "o zi da, una nu", dar de la 8 dimineata la ultimul client, iar asta inseamna munca pe rupte. Departe de a se plange de concurenta, baietii ma lamuresc ca "atunci cand apar mai multe localuri unul langa altul se face vad si e mai bine pentru toata lumea, clienti si cafenele". Studentii de la ASE, care e la doi pasi, trag, se pare, mai mult la Coffee Grind-ul din Dorobanti. La capatul opus al Dorobantilor, pe coltul cu Beller se gasesc High Heels si Saga, fosta Nova Brasilia, cafenea business Banca Transilvania, iar vizavi este La Belle Epoque, unde paparazzi pandesc discret vedete, cum ar fi Keo sau fetele de la Bambi. La Saga, patronul aduce prajiturile speciale congelate din Bulgaria, unde are o fabrica, spune un ospatar.
Cafea dupa shopping si cafea fast-drink
Ceva mai neprietenoase par cafenelele pe model de fast-food, aflate adesea pe langa centrele comerciale. Aici decorul este si mai impersonal, sunt deseori aglomerate ca la gara si scopul principal este mai degraba sa te odihnesti dupa ce ai colindat prin magazine decat sa bei o cafea cu prietenii. In Nescafé-ul de la parterul magazinului Unirea ma asez langa doua fete cu maldare de pungi branduite asezate la picioare. Alexandra si Nicoleta, doua cliente, spun ca au ramas sa bea o cafea langa magazin pentru ca le place atmosfera si vor sa se uite la lume. Black Café, localul de la etaj, e ceva mai degajat si are un design futurist interesant care imi sugereaza o nava spatiala, dar preturile sunt si mai mari, probabil pe acelasi principiu ca in aeroport – esti prins la inghesuiala cu bani la tine. Nu am nimic de obiectat, decat ca as fi vrut sa prinda si obiceiul din snack bar-urile americane, unde cana masiva ti-e umpluta la loc de cateva ori fara sa mai platesti. Tot pe stilul fast drink este si Coffee Right, un fel de Starbucks romanesc asociat cu fast food-urile Gregory’s si prezent astfel in zece locatii din Bucuresti, de unde se poate cumpara cafea to go, in pahare mari de plastic.
Exista si cafenele cu intentii artistice, cum ar fi Rendez-Vous Café, prezenta in trei locatii in Bucuresti, care adaposteste o expozitie de mobilier masiv din stejar, sau cafeneaua Atelier din zona Lipscani, care este in acelasi timp galerie de pictura. Probabil singurii care lipsesc din aceste cafenele sunt artistii.
Ceva mai mult farmec au cafenelele din pasajul Vilacross, mai ales veterana Valea Regilor, al carei stil etno kitsch cu sculpuri de faraoni si muzica etno-pop egipteana devine chiar seducator si, printr-un efect pervers, autentic atunci cand bei o cafea la nisip si fumezi narghilea aromata.
Ghidul HotCafes Bucharest din colectia igloo pocket strange laolalta cateva din cafenelele cu designurile cele mai interesante din oras. Io Expresso Bar, aflat in cladirea cyborg din Piata Revolutiei, dreptunghiuri de sticla intr-o carcasa ruinata, pastreaza tema hibrida si in designul interior, realizat de Dan Marin si Zeno Bogdanescu – spoturile lumineaza fotografii alb-negru, pe tot peretele, cu cladirea de langa Biblioteca Central Universitara, printre tancuri si soldati. Loggia, de pe strada Smardan, este o cafenea in cladirea veche de 150 de ani unde a functionat o banca. Designul semnat Ioana Paunescu si Sebastian Barlica este conceput asa incat mobilierul sa nu concureze cu arhitectura coloanelor, arcelor si rozetelor.
La Market 8 si Studio Café, ca si la French Bakery, designul poarta amprenta Venerei Arapu, recognoscibil in detalii precum colectia pestrita de scaune si patternurile pictate pe pereti. Noi Art Café isi merta numele, are unul dintre cele mai originale designuri (marca Redin Abdurman, City Project) cu galerii inclinate si texte colate pe tavan.
