» Despre Canalul Bastroe se stiau pana acum doua lucruri: ca e expresia unei ambitii ucrainene si ca se sapa repede, dupa cum i-o arata si numele, in ciuda tuturor avertismentelor internationale despre periclitarea ecosistemului Deltei Dunarii.
» Ceea ce nu s-a stiut, poate doar s-a banuit, este interesul Rusiei in intreaga afacere. Acest interes a fost exprimat la cea de-a 26-a reuniune a Consiliului de coordonare a tarilor membre CSI, desfasurata recent la Odessa.
» Este vorba despre vechea dorinta a rusilor de a croi rute spre Vest, prin tarile influentabile, pentru transportul resurselor energetice, dar si al marfurilor. Daca planurile vor reusi, o gigantica retea de canale va conferi de facto Moscovei statutul de port la …Marea Neagra!
Rusia si Ucraina – in aceasta ordine! – vor sa foloseasca Delta ucraineana a Dunarii pentru tranzitul de marfuri spre UE, relata publicatia online Utro, citata de agentia "Rusia la zi". Subiectul Bastroe "s-a aflat in centrul atentiei" la reuniunea de la Odessa, precizeaza sursa citata, care adauga ca "la proiect pot adera si alte tari CSI".
Prezent la conferinta, ministrul rus al Transporturilor, Igor Levitin, a insistat: "Trebuie ca impreuna sa facem astfel incat pe Dunare sa treaca nave de capacitate mai mare. Este o problema care trebuie sa fie rezolvata de statele care lucreaza pe Dunare". Gand la gand cu bucurie: omologul sau ucrainean, Nikolai Rudkovski, a promis ca se va lucra intens la adancirea canalului. "Adancimea de navigatie este acum de 5,5 metri. Pana la sfarsitul acestei luni va ajunge la 6 metri, dar sarcina e de a ajunge la 7,2 metri", a precizat Rudkovski.
Foame de bani
Ucraina a reluat in noiembrie 2006 lucrarile la canalul controversat. Anul acesta, pe 27 aprilie, ignorandu-se normele internationale in materie, navigatia pe Bastroe a primit unda verde. "In regim experimental", s-au grabit sa precizeze autoritatile de la Kiev.
Conform celor discutate la reuniunea de la Odessa, marfurile din si spre Europa vor trece prin Delta Dunarii dupa ce va fi construita a doua ramificatie a canalului Volga-Don si va fi realizat coridorul de transport intre Caspica si Marea Neagra. "Amenajarea coridorului intre Volga, Don si Dunare va spori de cateva ori volumul tranzitului de marfuri", estima ministrul ucrainean al Transporturilor. Rudkovski – care considera ca Bastroe are "o valoare strategica pentru Ucraina" – viseaza frumos: "Principalul flux de tranzit va trece pe Canalul Bastroe pe teritoriul Ucrainei. Avantajul este ca aceasta cale de navigatie poate fi traversata zi si noapte. Costul trecerii pe canal este de doua ori mai mic, iar pana acum au trecut peste 100 de nave. Sunt convins ca Ucraina va obtine venituri considerabile de pe urma exploatarii acestei cai de navigatie. Desigur, o parte din mijloace va fi cheltuita pentru intretinerea lui in stare corespunzatoare, dar zeci de milioane va primi Ucraina pentru ca teritoriul ei va fi traversat de uriase fluxuri de transport si, prin urmare, va fi de lucru in porturile noastre".
O problema europeana
Evenimentele din partea ucraineana a Deltei Dunarii au surprins diplomatia romaneasca in plin proces de schimbare la varf. Adrian Cioroianu, succesorul lui Mihai-Razvan Ungureanu in functia de ministru de Externe, incearca sa faca din cazul Bastroe o problema europeana. In cursul unei vizite la Bruxelles, in luna mai, ministrul roman a solicitat in mod oficial sprijin din partea Comisiei Europene. "Am obtinut promisiunea mai multor colegi europeni ca aceasta problema va fi ridicata in discutiile bilaterale dintre UE si Ucraina. Intentia Romaniei nu este ca Ucraina sa fie pedepsita pentru redeschiderea canalului, ideea ar fi ca partea ucraineana sa inteleaga importanta pe care respectarea angajamentelor asumate ar avea-o din punctul de vedere al mediului pentru acest patrimoniu european care este Delta Dunarii", declara Cioroianu.
si ministrul Mediului, Attila Korodi, urmeaza aceeasi strategie. "Vom utiliza toate mijloacele din punct de vedere diplomatic pentru solutionarea acestei probleme. Situatia Dunarii trebuie sa fie o problema a Europei, si nu numai a Romaniei", declara el.
Intr-adevar, Europa a raspuns solicitarilor Bucurestiului. Directorul executiv al Agentiei Europene de Mediu, Jacqueline McGlade, a promis ca institutia pe care o reprezinta va prezenta publicului, Parlamentului European si Comisiei Europene toate acordurile internationale care nu au fost respectate de Ucraina in realizarea proiectului Bastroe. Iar Comisia Europeana a pus in vedere Kievului, referitor la redeschiderea navigatiei pe canal, ca trebuie sa respecte prevederile conventiilor internationale in domeniul protectiei mediului si ale altor acorduri pe care le-a semnat.
Planuri cu bataie lunga
Canalul Bastroe se potriveste de minune ambitiilor Moscovei. Actualul lider de la Kremlin acorda o mare importanta "magistralelor albastre", vazute ca un mijloc de consolidare a influentei Rusiei in Europa si Asia. In ultimul sau discurs anual in fata natiunii, Vladimir Putin califica drept "inacceptabil" faptul ca produsele rusesti "continua sa fie livrate prin intermediul porturilor straine". Pentru a pune capat acestei situatii, el a anuntat un proiect menit sa anuleze orice initiativa europeana de creare a unei rute alternative de transport energetic la Marea Neagra. Este vorba despre un sistem de canale care sa lege Marea Caspica de Marea Neagra.
Potrivit lui Putin, acesta ar putea fi construit de catre un consortiu international. Controlata de rusi, reteaua de canale va facilita transporturile dinspre Marea Caspica si va pune in legatura state precum Kazahstanul, bogate in hidrocarburi, cu pietele mondiale. "Acest proiect ar oferi statelor din zona caspica iesire la Marea Neagra si Mediterana si le va modifica dramatic pozitia geopolitica, intrucat le va permite sa devina puteri maritime", estima presedintele rus. Putin a in-sistat cu acea ocazie si pentru modernizarea sistemului de canale Volga-Don si Volga-Balt.
Pe 10 iunie, presedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, se arata incantat, dupa o discutie cu omologul sau rus, de ideea acestuia privind construirea unui canal Caspica-Marea Neagra. Noul canal "ar fi un coridor puternic care ar asigura o iesire la Marea Neagra, via Rusia, pentru intreaga Asie Centrala", declara Nazarbaev, citat de AFP.
Daca traia, Stalin ar fi fost probabil entuziasmat de ceea ce se pune la cale. Pe vremea sa, Moscova a fost unita de fluviul Volga printr-un canal lung de 128 de kilometri, construit de detinuti, in conditii de exterminare. Similar, sute de mii de rusi si prizonieri germani de razboi au sapat canalul Volga-Don (lung de 101 km), inaugurat in 1953, la scurt timp dupa moartea dictatorului. Cele doua canale permit unei ambarcatiuni care pleaca din Moscova sa ajunga la Marea de Azov. Canalul Bastroe ofera ceva mai mult: accesul simultan al rusilor la Marea Neagra si la gurile Dunarii. Se mai indoieste cineva ca Pontul Euxin poate deveni, daca nu cumva este deja, un "lac rusesc", cum avertiza presedintele Traian Basescu?
» CINE-I POATE OPRI?
Inca din primele faze ale lucrarilor, organismele internationale pentru protectia mediului au reactionat negativ la proiectul ucrainean. Iata cele mai importante luari de pozitie:
» Raportul Misiunii comune Ramsar-UNESCO (octombrie 2003), care califica alternativa Bastroe drept "cea mai nepotrivita";
» Raportul expertilor Comisiei Europene in partea ucraineana a Deltei Dunarii (noiembrie 2004), care constata derularea defectuoasa a primei etape in raport cu obligatiile asumate de Ucraina la nivel international;
» Raportul Misiunii de documentare a Conventiei de la Berna (decembrie 2004), care a pus sub semnul intrebarii legalitatea proiectului si solicita suspendarea lucrarilor;
» Patru rezolutii adoptate de catre Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea;
» Rezolutiile Comisiei de Ancheta Internationale a Conventiei de la Espoo (cea mai recenta, adoptata la Viena in decembrie 2006);?
» Recomandarea adoptata la 25 octombrie 2004 de catre Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO (iulie 2005 si iunie 2006), prin care se exprima ingrijorarea fata de impartirea unilaterala a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii de catre autoritatile ucrainene;?
» Recomandarile Conventiei de la Aarhus, care afirma ca Ucraina a incalcat drepturile publicului la informare si participare la procesul decizional;
» Comunicate ale Departamentului de Stat al SUA si ale Comisiei Europene, care exprima ingrijorarea fata de derularea proiectului.?
Partea proasta este ca autoritatile ucrainene par sa se fi obisnuit cu protestele internationale si nu le mai iau in seama.
» CANALUL VRAJBEI
Autoritatile de la Kiev au justificat constructia Canalului Bastroe prin faptul ca trecerea navelor ucrainene prin Romania i-ar costa prea mult, un milion de dolari anual. Proiectul ucrainean urmareste construirea unui canal lung de 162 de kilometri, de la bratul Bastroe, langa bratul Chilia, pana la portul Reni. Lucrarile au inceput in mai 2004, iar in august acelasi an a fost inaugurat primul tronson. Sedimentele rezultate din lucrarile de dragare – peste 2,4 milioane de tone de mal – au fost depuse in Marea Neagra. Pana la final vor mai fi deversate in mare alte 2,2 milioane de tone. Din cauza canalului, partea ucraineana a Deltei se va micsora cu 5.600 de hectare. Pe parcursul lucrarilor, ucrainenii au incalcat de mai multe ori frontiera cu Romania, amplasand balize de semnalizare chiar in sectorul romanesc.
