Vestigiile romane de la Galați sunt în permanență în pericolul de a fi spulberate de mafia imobiliară, în pofida importanței lor (sunt singurele dovezi ale stăpânirii romane la nord de Dunăre în vremea împăratului Constantin cel Mare). După ce Necropola Romană în care se găseau mormintele primilor daco-romani trecuți la creștinism a devenit o afacere imobiliară de 9,5 milioane euro, acum vor intra pe piața tranzacțiilor imobiliare terenurile de la „Cavoul Roman”.
Punct de colectare a gunoiului peste situl arheologic
„Cavoul Roman” este un monument istoric cu dimensiuni impozante, cu ziduri cu grosimea de 1,6 metri, lungimea de 12 metri, lățimea de 8 și înălțimea de 5 metri. Prin anii ‘80, acesta urma să fie pus în valoare in situ, prin includerea sa în ansamblul unui muzeu de arheologie. Proiectul, însă, nu a mai fost realizat.
Situl arheologic a fost descoperit și acoperit iarăși cu pământ, până la aprobarea construirii muzeului, care n-a mai venit. Culmea, peste „Cavoul Roman” a fost amenajat un punct de colectare a gunoiului. La începutul anilor ’90, pe fondul degringoladei urbanistice, acolo au fost construite mai multe chioșcuri, construcții provizorii, fără fundație, care ulterior au fost extinse până la construcții grele, cu două etaje. Acum, Primăria Galați pregătește scoaterea la vânzare a terenurilor respective. Surprinzător este că acest lucru se întâmplă la o lună după ce primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu, anunța că a alocat bani pentru decopertarea “Cavoului Roman” de către arheologii de la Muzeul de Istorie Galați.
Primarul Pucheanu: „Dacă e doar un mit frumos?”
Consiliul Municipal a aprobat o hotărâre care prevede dezmembrarea în șapte loturi de teren a unei suprafețe de 1.027 mp din zona “Cavoului Roman”, aflată în proprietatea privată a municipiului Galați. În raportul de specialitate al hotărârii se menționează că intabularea terenului se face „în vederea continuării procedurilor privind vânzarea unor categorii de terenuri proprietate privată a municipiului Galați”.
Acum o lună, primarul părea convins de utilitatea punerii în valoare a „Cavoului Roman”, mai ales în condițiile în care Galațiul nu are puncte de atracție turistică. Azi, însă, Pucheanu este rezervat. „Până la momentul în care se va rezolva problema sitului arheologic, este domeniu public și este normal ca locul respectiv să fie exploatat așa cum arată în momentul de față. Nu suntem în fața drobului de sare. Dacă… Și dacă vom excava și nu vom mai găsi nimic și e doar un mit frumos? E și aceasta o posibilitate”, a declarat primarul Ionuț Pucheanu.
Hop și magazinul de ochelari al unei soții de deputat!
În 2013, fostul primar al Galațiului, Marius Stan, a intenționat să demoleze construcțiile din aria de protecție a monumentului istoric, de 100 de metri. A izbucnit un puternic scandal, pentru că acolo își are cabinetul medical și magazinul de ochelari medicul oftalmolog Xenia Dobre, soția deputatului și vicepreședintelui PNL Victor Dobre, fostul ministru al Administrației. Până la urmă, clădirile nu au mai fost demolate. În urmă cu câțiva ani, șeful Direcției pentru Cultură, Cătălin Negoiță, declara că i s-a cerut descărcarea zonei de sarcină arheologică. Nu a dat detalii despre cine anume i-a cerut asta, dar și acest amănunt e suficient ca să înțelegem că era vorba de un personaj important.
„Cavoul Roman“, tăiat în bucăți și mutat?
În 2014, a fost vehiculată și ideea bizară ca monumentul impozant, cu ziduri de piatră cu grosimea de 1,6 metri, să fie decopertat, tăiat în blocuri și mutat în alt loc.Directorul Direcţiei de Cultură, Cătălin Negoiţă, anunţa că monumentul urma să fie mutat în preajma Muzeului de Istorie. Evident, tăierea pe bucăţi şi remontarea acestui monument ar afecta integritatea şi valoarea lui. „Acest monument este menţionat în foarte multe surse istoriografice, iar Comisia Monumentelor Istorice a hotărât punerea sa în valoare acolo unde se găseşte. Sigur, dacă nu mai au nevoie de el, pot şi să-l arunce în Dunăre. Dar trebuie să se ţină cont că e protejat de Legea Monumentelor şi de ceea ce a hotărât Comisia Monumentelor Istorice”, declara profesorul universitar doctor Mihalache Brudiu, arheologul care a descoperit „Cavoul Roman” în 1975.
Necropola Romană, tun 9,5 milioane euro
Un alt vestigiu de la Galați, Necropola Romană, declarat rezervație arheologică în 1985, a ajuns pe piața afacerilor imobiliare în urmă cu zece ani. Acolo au fost găsite zeci de morminte ale primilor creștini, cu artefacte de rit creștin, inclusiv fragmente ceramice pe care era inscripționat numele lui Isus Hristos. Terenul de zece hectare era în proprietatea Primăriei Galați. A fost revendicat de un oarecare Anton Bejan, care susținea că, în 1953, tatăl său ar fi cumpărat zece hectare de teren pe malul Siretului (deși, în anii ‘50, terenurile erau naționalizate, nu tranzacționate liber). Revendicarea s-a făcut în baza unor copii xerox. Juriștii Primăriei Galați nu s-au prezentat la niciunul din cele opt termene în proces și nici la expertiza topografică din teren, care a „mutat” proprietatea revendicată cu doi kilometri, de la malul Siretului la Necropola Romană. După împroprietărirea ilegală, au urmat mai multe vânzări. Cele zece hectare au fost cumpărate în leasing de un om de afaceri cu suma de 9,5 milioane euro. Cum Ministerul Culturii obligase Primăria Galați să pună în valoare Necropola Romană, iar acum Legea Monumentelor Istorice îl obligă la același lucru, afaceristul nu a mai plătit ratele și terenul Necropolei a ajuns în proprietatea Piraeus Leasing. Firma de leasing a cerut descărcarea de sarcină arheologică, dar a pierdut procesul în urmă cu câteva luni.
