Angela Merkel a fost realeasă marţi în funcţia de cancelar al Germaniei.
Ea a fost aleasă de către deputaţi, cu o majoritatea zdrobitoare, pentru al treilea mandat de cancelar al Germaniei, a anunţat preşedintele Bundestagului Norbert Lammert, potrivit Mediafax.
Citeşte şi: Merkel, cale liberă spre al treilea mandat de cancelar
Merkel începe un nou mandat de patru ani, va conduce o “mare coaliţie” alcătuită din uniunile creştine (CDU şi aliata sa bavareză CSU) şi social-democraţi.
Foarte iubită de germani, această conservatoare în vârstă de 59 de ani, venită din fosta RDG, a fost numită, pe rând, “cancelarul de fier”, pentru apărarea politicilor de austeritate, sau “Mutti” (Mama) deoarece oferă un sentiment de siguranţă în furtuna europeană.
Dar pe străzile din Lisabona sau Madrid au înflorit portretele Angelei Merkel cu mustaţă de tip Hitler sau sloganuri precum “Merkel nazistă, afară!”.
Mulţimea din Atena o acuză că vrea să îngenuncheze Grecia pentru a o spolia mai bine.
Cea care a fost desemnată “cea mai puternică femeie” de pe planetă pentru a şaptea oară în cei opt ani de mandat de către revista americană Forbes asigură că Berlinul nu încearcă să exercite vreo formă de hegemonie asupra Uniunii Europene. Dar că nu ne-am afla în acest punct dacă toată lumea ar fi strâns cureaua aşa cum a făcut prima economie a zonei euro.
Angela Dorothea, născută Kasner, în vârstă de 59 de ani, mare admiratoare a Ecaterinei a II-a a Rusiei, a fost un copil înzestrat pentru rusă şi matematică, ce visa să devină patinatoare artistică.
Ea este prima femeie care a condus Germania, prima de la britanica Margaret Thatcher care guvernează o ţară europeană mare.
La opt ani de la accederea ei la putere, graţie unei alianţe între conservatori şi social-democraţi, uzura nu pare să o afecteze. Anduranţa sa în timpul summiturilor europene de la Bruxelles, alături de pasiunea ei pentru operă, i-au adus numele de “Regina nopţii”.
“Ea a devenit un fel de mamă a naţiunii”, apreciază politologul Oskar Niedermayer. “Ea încarnează numitorul comun al muritorilor (…) şi apără interesele germane” în criză. “Toate acestea o fac să pară foarte calmă şi cu picioarele pe pământ, ceea ce oamenilor le place”.
Adversarii săi îi reproşează o gestionare de la zi la zi, fără viziune politică. Angela Merkel se vrea pragmatică. Şi nu se teme de virajele la 180 de grade, precum cel spectaculos privind energia nucleară. În 2010, ea decidea să prelungească durata activităţii centralelor. Dar după câteva luni, după catastrofa de la Fukushima din martie 2011, ea a anunţat renunţarea la energia nucleară până în 2022.
Biograful său Gerd Langguth o prezintă ca “un sfinx” care a învăţat din anii petrecuţi în dictatura est-germană să îşi ascundă opiniile.
