Marţi, 14 septembrie, la Baku se va desfăşura întrevederea dintre preşedinţii Azerbaidjanului, Georgiei şi României, în vederea sprijinirii proiectului privind livrările de gaz pe traseul Azerbaidjan-Georgia-România Interconnection (AGRI). După cum anunţă Ministerul Industriei şi Energeticii al Azerbaidjanului, la summit se planifică semnarea de către preşedinţii celor trei state a Declaraţiei de la Baku, asupra căreia au lucrat intensiv, toată săptămâna trecută, experţi din cele trei ţări, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta, citat de Agerpres.
Pentru preşedintele Georgiei, Mihail Saakaşvili, actuala vizită în Azerbaidjan este una oficială: liderul georgian a venit la Baku în ajun şi a purtat negocieri cu omologul său azer Ilham Aliev. Principalele subiecte discutate au fost dezvoltarea relaţiilor bilaterale, cooperarea în domeniul energetic, precum şi punerea de acord a poziţiilor celor două ţări înainte de cea de-a 65-a Adunare Generală a ONU.
În ceea ce-l priveşte pe liderul României, Traian Băsescu, vizita sa de o zi la Baku se va desfăşura astăzi, 14 septembrie, precizează cotidianul rus. Este de aşteptat ca la summitul celor trei preşedinţi să participe şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, precum şi comisarul european pentru energetie, Guenter Oettinger.
Un memorandum privind realizarea proiectului AGRI a fost semnat de România, Azerbaidjan şi Georgia în 13 aprilie 2010, la Bucureşti. Potrivit acestui document, Azerbaidjanul va livra României gaz lichefiat tranzitând teritoriul Georgiei. În cadrul proiectului se plănuieşte construirea unei uzine pentru lichefierea gazului natural, precum şi un terminal în Georgia şi în portul românesc Constanţa, la Marea Neagră. Costul total al proiectului este evaluat la 2-4 miliarde de euro. Pe durata realizării acordului, România ar urma să primească 7 miliarde de metri cubi de gaz, urmând ca ulterior livrările să fie majorate la 20 de miliarde metri cubi.
După semnarea respectivului memorandum, ministrul român de atunci al economiei, Adriean Videanu, declarase că proiectul AGRI ar putea fi realizat mai repede decât gazoductul Nabucco, aminteşte Nezavisimaia Gazeta, declarându-se de acord cu această opinie, în condiţiile în care, chiar dacă este prioritar pentru Europa, în calea Nabucco apar mereu piedici. În schimb, odată cu semnarea Declaraţiei de la Baku, va fi dat practic startul lucrărilor la AGRI. Este posibil ca faţă de acest proiect să manifeste interes şi Turkmenistanul, care intenţionează să livreze gaz lichefiat în Azerbaidjan prin Marea Caspică, pentru a fi tranzitat spre Europa.
Negocieri între România şi Azerbaidjan privind cooperarea în domeniul energetic se poartă de mult, subliniază cotidianul rus. La sfârşitul lui 2009, preşedintele companiei petroliere de stat a Azerbaidjanului, GNKAR, Rovnag Abdullaev, declarase că este posibilă construirea unui terminal pentru transbordarea de gaz natural în portul georgian Kulevi, al cărui proprietar este GNKAR. Tot atunci, Abdullaev asigurase că la Kulevi este suficient loc pentru construirea atât a unei uzine pentru lichefierea gazului, cât şi a unui terminal. Iar la începutul acestui an, ministrul pentru Industrie şi Energetică al Azerbaidjanului, Natik Aliev, anunţa că Baku a primit din partea României o propunere privind livrarea de gaz în această ţară, cu tranzit prin Georgia.
Nezavisimaia Gazeta precizează că Memorandumul de la Bucureşti, precum şi Declaraţia de la Baku nu constituie singurul proiect pe marginea căruia se poartă negocieri. În prezent, pe ordinea de zi mai sunt incluse proiectele White Stream şi Nabucco.
”Toate aceste proiecte sunt necesare Europei pentru diversificarea traseelor de livrare a gazului, în scopul asigurării securităţii energetice”, declară directorul Centrului pentru studii în domeniul petrolier din Azerbaidjan, Ilham Şaban. Potrivit analistului, Azerbaidjanul este interesat şi de piaţa europeană, şi din acest motiv acordă inclusiv sprijin politic respectivelor proiecte.
