12.4 C
București
luni, 20 mai 2024
AcasăLifestyleFoodUngaria: invatamantul – o tranzitie sustenabila

Ungaria: invatamantul – o tranzitie sustenabila

» Sfarsitul comunismului a venit in Ungaria ceva mai devreme si mult mai lin decat in Romania.  Asa a fost si cu schimbarile din sfera educatiei – au inceput in plin regim comunist (dar "imblanzit") si au continuat in ritm accelerat, dar fara "salturi mortale", dupa ce Partidul Comunist a renuntat, de buna sau ne-bunavoie, la putere, transformandu-se intr-o formatiune social-democrata.

Dupa doua decenii, in pragul incheierii a ceea ce politologii din tara vecina numesc "postcomunism", nu "tranzitie", bugetul educatiei ramane departe de a fi corespunzator, in pofida penuriei de "materie prima" (populatia de varsta scolara continua sa scada, pe fundalul declinului demografic), profesia de cadru didactic ramane relativ prost platita, dar numarul studentilor a crescut mult – poate si pentru ca in Ungaria, potrivit OCDE, o diploma universitara inseamna un salariu cu aproximativ 40 la suta mai mare.

Reperul 1989
Indicatori statistici "inghetati" la nivelul anului 1989 – anul cotiturii spre democratie in Ungaria – spun povestea unui sistem educational care s-a debarasat treptat, dupa dusul rece (pentru regim) al revolutiei anticomuniste si antisovietice din 1956, de o parte a balastului ideologic dogmatic impus imediat dupa preluarea puterii de catre comunisti. Cum s-a intamplat si  in economie, "gulas-comunismul" din Ungaria a dat rezultate si in domeniul educatiei, chiar daca in privinta calitatii educatiei comparatiile internationale au ramas nefavorabile fata de doua tari din "lagar" – Cehoslovacia si Germania Rasariteana. Componenta brutal-propagandistica a invatamantului din Ungaria nu a disparut, desigur, cu totul, dar, la fel ca predarea limbii ruse in anii pre-1956, putea fi ignorata pana la un punct, de elevi si studenti, ca "un rau necesar"  in conditiile date. Asta ar explica partial nostalgia care mai persista in Ungaria pentru viata sub kadarism. Potrivit unui sondaj realizat de un institut german in luna mai a anului curent, procentajul celor care considera perioada 1956-1989 drept "cea mai fericita din istoria tarii"  este de 62% fata de 53 la suta in 2001. Chiar daca din sondaj reiese clar ca, defalcat, procentajul creste o data cu varsta si este invers proportional cu marimea localitatii si cu numarul anilor de scoala absolviti, tendinta nu poate fi ignorata.

Calitate, cantitate, memorare, intelegere
Criterii stiintifice de evaluare a calitatii actului educativ exista si ele ofera un tablou multumitor in privinta transformarilor de dupa 1989 – mai bine zis, nu ofera un tablou apocaliptic. Pentru ca nimeni nu pare cu adevarat multumit – nici elevii sau studentii cu care am stat de vorba, nici profesorii ale caror declaratii sunt consemnate in presa si nici, evident, politicienii din Opozitie, oricine s-ar afla la putere.

Elevul (si studentul) din Ungaria este mai putin "indopat" cu informatii decat echivalentul sau din Romania, dar persista o caracteristica a invatamantului din Ungaria,  remarcata inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea si care nu a disparut nici in perioada comunista:  o pretuire mai inalta, din partea societatii, a studiilor umaniste, a scolii vazute ca o distilerie din care curge tipul de cultura generala agreat de cei aflati in fruntea bucatelor. Ceea ce pare sa fi dus si in tara vecina la o insuficienta adecvare a absolventilor la cerintele dezvoltarii tehnologice, inclusiv ale erei informatice. Totusi, potrivit celei mai recente statistici internationale in domeniu, cea realizata de OCDE (pe baza testelor TIMMS si IEAPISA), Ungaria se situeaza, la capitolul rezultatelor scolastice, deasupra Statelor Unite, printre tarile europene fruntase in domeniu si, dintre fostele tari comuniste, este intrecuta numai de Cehia. Alte teste (PISA) arata insa ca elevii din Ungaria au rezultate sub media internationala la matematica si citire/intelegere.

Manuale si calculatoare
Imediat dupa schimbarea din 1989, cartile in general si manualele scolare in special au ramas ieftine si accesibile. In noua configuratie a pietei cartii, subpiata manualelor reprezinta cam o treime. Scumpirile au fost insa brutale, chiar tinand cont de inflatie. Numai intre 1990 si 1998, manualele pentru scoala elementara s-au scumpit de 62 de ori (de 50 de ori in cazul cursurilor universitare). Dupa aceea, preturile au crescut, in mare, in pas cu inflatia.

Manualele pentru scoli sunt subventionate (de o fundatie nationala, dar, mai ales, de stat), insa preturile raman mari, mai ales daca le raportam la castiguri. Un exemplu la zi: la inceputul acestui an scolar, manualele pentru clasa I, la scoala Generala "Szent Laszlo" din Budapesta, au costat echivalentul a 50 de dolari, pentru clasa a IV-a – 70-80 de dolari, iar pentru clasa a VII-a – o suta de dolari. Dar nici rechizitele obligatorii nu au fost ieftine… Pentru a cumpara rechizitele de pe o lista care seamana leit cu ceea ce se pretinde in scolile din Romania, parintele trebuie sa scoata din buzunar 14.000 forinti. Impreuna cu manualele, inceperea scolii iti scoate din buzunar echivalentul a 135 de dolari. Parintele care a descris situatia pe un forum de pe Internet, o americanca repatriata, a comparat costurile – si lista rechizitelor – cu cele dintr-o scoala considerata de elita din statul Connecticut si s-a intrebat daca elevii din scolile elementare din Ungaria chiar au nevoie de atatea rechizite… Plangerile privind calitatea manualelor nu sunt insa din cale-afara de numeroase si pot fi atribuite, majoritatea, unor convingeri personale.
Calitatea educatiei depinde si de integrarea mijloacelor informatice in procesul de predare-invatare. In aceasta privinta, Ungaria se poate mandri ca a facut pionierat in fostul bloc comunist. Cotidianul american The New York Times relata deja in 1985 ca industria electronica ungara, depasita la acea data, in blocul sovietic, doar de cea est-germana, asigura dotarea fiecarei scoli cu cel putin un calculator si era in pregatire faza urmatoare dorita de autoritati – un computer in fiecare clasa. Dupa 1989, raspandirea computerului in scoli a fost fenomenala. Dotarea scolilor cu instalatii IT este considerata ceva normal, la fel si asigurarea conexiunii la Internet. In 2007, in Ungaria existau 14,9 calculatoare la suta de locuitori (11,3 in Romania, 76,2 in SUA, 86,2 in Elvetia).

Educatorul-Cenusareasa
Dintre numerosii factori care actioneaza simultan asupra calitatii procesului educational, iese in evidenta calitatea pregatirii cadrelor didactice, iar aceasta depinde intr-o masura insemnata de atractivitatea profesiei. Profesia de cadru didactic nu poate fi atractiva insa daca salariile sunt mici, iar in Ungaria invatamantul este considerat o Cenusareasa intre sectoarele ocupationale. Din statisticile OCDE, care tin seama de puterea de cumparare, reiese ca in Ungaria un invatator incepator castiga 10.000 euro pe an, unul cu 15 ani vechime – 13.000, iar la sfarsit de cariera – 17.000. In cazul profesorului de gimnaziu, cifrele sunt aceleasi, doar profesorii care predau la liceu castiga mai bine: 11.500, 15.700 si 21.200 euro. In Republica Ceha, indiferent de ciclu, salariul profesorilor incepatori este de 16.300 euro, dupa 15 ani de munca ajunge la 21.500 euro, iar la varful carierei, la aproape 26.000 euro – echivalent putere de cumparare.  Media UE-19 este de 25.000–33.000–41.000 in ciclul primar si creste putin pana la moderat in celelalte doua cicluri. In Statele Unite tabloul este asemanator cu acela al mediei UE-19. Dupa cum constata, pe site-urile lor, mai multe organizatii sindicale din Occident, cele doua sindicate principale din invatamantul ungar sunt slabe.

Bugete si regrete
Intre 2000 si 2005, sumele alocate, in Ungaria, de la bugetul de stat  institutiilor educationale  au crescut cu 40 la suta — dublu fata de media cresterii in tarile OCDE. Cu toate acestea, bugetul nu a tinut pasul cu cresterea numarului studentilor, singura categorie care a crescut numeric. O situatie asemanatoare celei din tari ca Belgia, Germania, Irlanda, Olanda sau Suedia – toate din categoria tarilor unde ponderea resurselor private in finantarea invatamantului a crescut sub media tarilor OCDE.  
In 2006, bugetul educatiei a fost, in Ungaria de putin peste un miliard de euro. Bugetul Universitatii "Eotvos Lorand" (cunoscuta si ca "Universitatea din Budapesta"), pe anul universitar 2008/2009, este echivalentul in forinti al sumei de 120 milioane euro, din care aproximativ 5 milioane euro din taxele de studii.

Public, privat, fundatiile si Biserica
Ungaria a reusit sa evite o scadere a standardelor educationale si prin evitarea capcanei privatizarii insuficient reglementate in sectorul educational.  In aceasta tara nu exista decat trei licee private (cele "internationale", destinate, mai ales, expatilor) si o singura universitate privata (Universitatea Central-Europeana). Gradinite si scoli elementare private exista, dar nu in numar mare. Toate universitatile de stat au insa si locuri cu plata, veniturile astfel obtinute ajutand la dotarea institutiilor si la plata unor salarii decente.

Exista insa scoli de toate gradele aflate sub tutela Bisericii. O lege adoptata in 1999 consacra rolul Bisericii Catolice in finantarea propriilor institutii de invatamant. In acel an existau deja 74 de gradinite, 177 de scoli primare, 15 profesionale si  79 gimnaziale ale Bisericii Catolice. In anul 2000 existau 26 de institutii de invatamant superior sponsorizate de Biserica Catolica.  Reteaua s-a extins intre timp, devenind o componenta importanta a sistemului educational din Ungaria.
Exista in tara vecina si cateva facultati apartinand unor fundatii. In unele dintre ele sunt formati profesori pentru scolile speciale (elevi cu deficiente), iar altele au profil economic. Aceste institutii sunt finantate din taxa platita de studenti si din granturi acordate de fundatiile-mama.

Gradinita
Parintii sunt obligati prin lege sa isi dea copilul la gradinita la implinirea varstei de 5 ani, dar il pot tine acolo chiar si pana la opt ani daca se constata ca inca nu e apt de scoala (anual sunt cateva zeci de situatii de acest fel).  Cu toate ca sunt ocupate, in intreaga tara, numai 90-95 la suta din locurile disponibile in gradinitele de stat, in fiecare an raman pe dinafara,  pentru ca nu gasesc loc in cartierul sau in orasul lor, cam cinci mii de copii. Asta este versiunea oficiala. Citind insa presa, blogurile si comentariile cititorilor la articolele din versiunile online ale ziarelor, se contureaza un tablou asemanator celui din Romania, cu parinti disperati ca nu gasesc loc intr-o gradinita pentru copilasul lor. Unii dintre cei ramasi fara loc intr-o gradinita de stat il gasesc in cele particulare, care insa costa mult.

Radiografie
Anul scolar 2007/2008

» 1.951.000 elevi si studenti (88% din populatia intre 3 si 22 de ani)
» 179.000 profesori
» 809.000 elevi in clasa I (cu 31% mai putin decat in 1990/1991, din cauza declinului demografic)
» 575.000 elevi in ciclul secundar, din care 23% in scoli de meserii
» 243.000 studenti "la zi" – aproape triplul numarului din 1990
» 246.000 au urmat forme de invatamant cu frecventa redusa sau la distanta, dintre care 89.000 in ciclul liceal si 154.000 in universitati programa

» Studierea comunismului

Este prevazuta in programa scolara pentru clasa a XII-a,  in cadrul orelor obisnuite de istorie. Nu exista un manual special, dar se recurge, ca bibliografie, la carti existente in bibliotecile scolare.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă