Toate tarile din UE15 au dreptul de a cere permise de munca de la cetatenii noilor state membre (UE10), cel putin pentru primii doi ani. In aceasta “perioada de tranzitie”, regulile nationale se vor aplica inaintea celor comunitare. Dupa 2006 tarile UE 15 isi vor reevalua situatia fortei de munca si vor putea extinde perioada de tranzitie pentru inca 3 ani. “Perioada de tranzitie” ar trebui sa se incheie la cinci ani dupa largirea din 2004, dar ar mai putea fi prelungita inca doi ani in acele state unde migratia poate cauza perturbari serioase ale pietei muncii. Dupa un total de sapte ani (nu mai tarziu de 2011) nici unui stat membru nu i se va mai permite sa ceara permise de munca cetatenilor UE.
Vestul schimba Estul? Sau invers?
Largirea UE este asteptata sa determine companiile europene sa priveasca spre Est in perspectiva investitiilor si a liniilor de productie, in timp ce forta de munca din tarile care adera este asteptata sa priveasca spre Vest pentru slujbe mai bune.
Statele UE 15 s-au angajat sa creasca drepturile de acces la pietele de munca si se vor abtine de la restrangerea de drepturi care au fost deja acordate. Sub o regula preferentiala, cetatenii din tarile UE 10 au prioritate asupra celor din alte tari non-UE, in caz ca se elibereaza slujbe pe oricare dintre cele 15 piete ale muncii. In UE 10 pietele muncii sunt semnificativ mai ieftine decat in UE 15. Dupa largire, multe companii din UE 15 au inceput sa se gandeasca la relocalizare totala sau partiala a operatiunilor intr-o alta tara, care a aderat recent si unde taxele sunt in general mai mici iar piata muncii este relativ mai competitiva si are un spirit antreprenorial mai accentuat.
Intre timp, datele ONU indica faptul ca, daca nu se va produce imigratie, Italia, de exemplu, va pierde o treime din populatie pana la mijlocul secolului iar Polonia, cel mai mare stat care a aderat, este de asteptat ca va pierde 15 procente din cetateni. Chiar la nivelul curent de imigratie si cu largirea cu zece noi state membre, UE va avea mai putini cetateni in 2050 decat are astazi.
EurActiv a realizat o trecere in revista a diferitelor “aranjamente transnationale” pe care statele membre le vor implementa pana in 2011.
Prezentam mai jos situatia din fiecare stat UE.
“Acesta este comunism”
Un studiu recent arata ca nici macar in conditii de libertate totala a fortei de munca migratia din toate cele zece tari noi membre catre celelalte 15 nu ar depasi un procent din totalul populatiei lucratoare din noile state membre in urmatorii cinci ani.
Organizatia European Citizen Action Service (ECAS) arata ca UE 25 ar trebui sa se angajeze sa opreasca perioada de tranzitie pentru libera miscare a lucratorilor cat mai curand posibil si cel tarziu in doi ani.
Fostul presedinte polonez Lech Walesa, prezent la sesiunea festiva a Parlamentului European din 3 mai 2004, a tinut un discurs impotriva masurilor restrictive ale UE15. “Acesta este comunism”, a spus el, intreband retoric: “Cum puteti veni cu o astfel de idee?”
Austria Si Germania: Masurile de tranzitie sunt impuse nu numai in privinta liberei miscari a lucratorilor, dar si a libertatii de a oferi servicii in anumite sectoare (specifice tarii). Necesitatea unui permis de munca ramane valabila si pentru cetatenii noilor state membre care doresc sa presteze servicii dincolo de granita si vor dori sa isi aduca angajatii proprii. In Austria doar acei lucratori care au fost legal angajati in tara pentru mai mult de 12 luni (la data aderarii tarii lor la UE) sunt eligibili pentru a se deplasa liber. In Germania, cotele bilaterale de angajare stabilite sunt valabile pentru cel putin doi ani. Este de asteptat ca Austria si Germania sa aplice cea mai lunga perioada de tranzitie posibila. In cele doua tari, costurile fortei de munca sunt printre cele mai mari.
Cipru: Este scutita de restrictii in privinta mobilitatii fortei de munca.
Malta: Cetatenii maltezi sunt liberi sa lucreze in oricare din cele 15 tari vechi membre ale UE. Are dreptul sa aplice restrictii de siguranta de pana la sapte ani pentru migratia fortei de munca venite din afara.
Olanda: In timpul fazei de negociere a largirii, guvernul olandez parea inclinat sa se abtina de la a impune restrictii. Dar la inceputul lui 2004 a decis sa restrictioneze politicile de intrare. Autoritatile au promis grabirea rezolvarii cererilor pentru permisele de munca ale muncitorilor din opt noi tari membre (fara Cipru si Malta, cetatenii lor neavand nevoie de permis). Procedura rapida se aplica acelor sectoare de pe piata de munca olandeza unde a fost identificata o nevoie de lucratori. In aceste sectoare angajatorii nu sunt nevoiti sa aduca dovada ca nu a putut fi gasit un cetatean olandez pentru postul respectiv. Olanda a mai decis sa ia in calcul inasprirea politicilor de admitere, daca din cele opt noi membre vor intra in tara mai mult de 22.000 de lucratori pe an.
Finlanda: Va continua sa aplice aranjamentul de tranzitie pentru cel putin inca doi ani. Regula de acceptare este aceea ca un permis de munca o sa fie eliberat numai daca un finlandez nu poate fi gasit pentru umplerea locului vacant. Cipru si Malta sunt scutite de restrictii, acelasi lucru fiind valabil pentru lucratorii sezonieri si studentii care doresc sa lucreze cu jumatate de norma. Accesul la piata de munca al persoanelor din cele opt nou-intrate nu este restrictionata daca acestea au rezidenta in Finlanda din alt motiv decat cel al angajarii (de exemplu intreprinzatori, membri ai familiilor angajatilor si studenti). Legislatia pentru perioada de tranzitie nu se va aplica nici la cei care au locuit si au lucrat in Finlanda mai mult de un an sau noilor cetateni UE care ar avea drept de munca daca ar fi dintr-o tara nemembra. Aranjamentul de tranzitie nu afecteaza miscarea fortei de munca in cadrul libertatii prestarii de servicii.
Danemarca: A impus un aranjament de tranzitie pentru cel putin doi ani. Doar lucratorii cu norma intreaga vor avea dreptul la un permis de munca, acesta conditionat de acordarea unui permis oficial de rezidenta de catre Oficiul Danez pentru Imigratie. Cetatenii din Cipru si Malta se conformeaza acelorasi reguli ca si cei din UE 15. Restrictiile se aplica numai la salariati. Toti cetatenii UE 10 sunt liberi sa inceapa afaceri in Danemarca.
FranTa: Pastreaza aranjamentul de tranzitie cinci ani (minim doi ani) dupa largire. Dar se asteapta ca procedurile sa fie flexibile, in functie de sectorul sau de regiunea in cauza. Restrictiile se aplica doar la salariati, in timp ce studentii, cercetatorii, liber-profesionistii si prestatorii de servicii sunt scutiti.
Spania: A aplicat restrictiile pe o perioada minima de doi ani.
Portugalia: Urmeaza, in mare, politica Spaniei. Guvernul portughez a impus deja o limita de 6.500 de lucratori imigranti de toate nationalitatile.
Italia: Impune o cota de imigratie de 20.000 de persoane pe an.
Suedia: Nu aplica nici un fel de restrictii imigrantilor din tarile UE 10. Guvernul suedez se asteapta la un val de aproximativ 10.000 de oameni in cautarea unui loc de munca din Europa de Est (aceasta cifra a fost de 6.000 in 2002 si 2003). Potrivit reglementarilor in vigoare, cateva ore de lucru sunt de ajuns pentru eliberarea unui permis de munca.
Cehia Si Slovacia: Lucratorii din UE 25 nu au nici un fel de restrictii.
Polonia: A aplicat masuri reciproce, conform carora permite doar cetatenilor irlandezi si britanici sa lucreze liber in tara. Planul este ca Polonia sa oblige cetatenii celorlalte tari din UE 15 sa obtina un permis de munca (cetatenii din Danemarca, Olanda si Suedia se pot astepta la termeni mai usori, in timp ce austriecii si germanii au mai multe limitari).
Belgia, Grecia, Luxemburg: Aplica restrictii pentru un minim de doi ani.
Marea Britanie: Nu impune un aranjament de tranzitie. In acelasi timp insa, tara obliga lucratorii imigranti sa se inregistreze la “Home Office” (Ministerul de Interne) in cadrul unei noi “scheme de inregistrare a lucratorilor” si sa obtina un certificat de inregistrare a lucratorului. Cetatenii din Cipru si Malta sunt scutiti. Nu se impun restrictii asupra liber-profesionistilor sau asupra membrilor familiilor cetatenilor din UE 8 care au deja dreptul de a lucra in Marea Britanie. Dar accesul cetatenilor tarilor UE 10 la beneficiile asigurarilor din Marea Britanie ramane limitat.
Irlanda: A deschis piata muncii cetatenilor statelor UE 10.
Ungaria: Impune restrictii ale fortei de munca pe baza de reciprocitate pe durata tuturor celor sapte ani. Masurile nu se aplica cetatenilor din statele UE 10.
Sursa: EurActiv
