Tinerii homosexuali din liceele româneşti sunt, de foarte multe ori, expuşi hărţuirilor, intimidărilor şi umilirilor sistematice. Cea mai mare problemă cu care se confruntă elevii LGBT este generată tocmai de existenţa prejudecăţilor cu privire la homosexualitate. În acest context, cei mai mulţi tineri se tem să vorbească public despre identitatea lor, despre orientarea lor sexuală şi riscă să cadă pradă depresiei, anxietăţii sau suicidului.
Asumarea identităţii, primul pas către diversitate
Patricia este elevă în clasa a XI-a, la un liceu din Bucureşti. Ea se numără printre puţinele tinere care au curajul să spună public că sunt lesbiene. Tânăra de 16 ani a reuşit să trecă peste prejudecăţile colegilor de şcoală şi cele ale dascălilor şi a ales să vorbească deschis despre identitatea sa. Deşi a mărturisit că i-a fost frică de reacţia celor din jur, a preferat să fie sinceră cu colegii de clasă şi cu diriginta ei, pentru că a fost dintotdeauna o persoană care şi-a asumat tot ceea ce a făcut.
Patricia se autocaracterizează ca un om onest, cu simţul răspunderii şi cu principii ferme de la care nu se abate niciodată. Ea a explicat că nu a ales să fie lesbiană, e ceva înnăscut. Tânara a dezvăluit că prin clasa a VIII-a a început să realizeze că se simte atrasă de fete, ci nu de băieţi, cum se întâmpla cu majoritatea fetelor de vârsta ei. Deşi a recunoscut că la început a încercat să respingă ideea că ar putea fi lesbiană, cu timpul a înţeles că e ceva mai presus de ea, ceva ce vine din interior şi a ales să îşi asume.
Cu toate că se aştepta la mai multă înţelegere şi deschidere de la cei din jur, tânăra a mărturisit că la şcoală lucrurile nu au fost tocmai roz. A fost hărţuită de băieţii din liceu, umilită de cei din jur, marginalizată de colegele de clasă, neînţeleasă de profesori şi chiar blamată doar pentru că este lesbiană. Patricia a povestit cum îi auzea pe colegi şuşotind „ia uite-o şi pe lesbiana aia” sau adresând cuvinte injurioase doar pentru că nu era la fel ca ceilalţi. Unul din momentele care au marcat-o puternic pe Patricia a fost atunci când a vrut să promoveze, la şcoală, parada Pride (marşul LGBT). Doi băieţi din liceu au început să o hărţuiască şi să facă glume proaste pe seama ei. „Anul trecut a fost incidentul. Urma să înceapă Pride, eu vroiam să promovez evenimentul în şcoală. M-am dus în curte să împart stickere. Ei doi erau acolo. M-am îndreptat către ei să le vorbesc despre eveniment şi să le ofer stickere. Au reacţionat imediat: Aoleu, nu. Aaa, tu esti din aia…Mi-am dat seama că nu vor şi am plecat”, a povestit Patricia.
Ea a precizat că cei băieţi au continuat să o hărţuiască ori de câte ori aveau ocazia, însă nu a făcut nicio plângere pentru că, spune ea, în şcoală homosexualitatea este un subiect tabu şi nu doreşte să fie evaluată diferit. „Sunt unii profesori care sunt homofobi şi mi-e teamă să nu facă vreo diferenţă la note. Profesorul de istorie mi-a zis că e imposibil să ai altă orientare sexuală, că ne prostim. E un subiect tabu pentru profesori. Poţi număra pe degete profesorii care vorbesc lejer despre asta”, a mai povestit Patricia.
Mai mult, tânăra a precizat că atunci când intra în polemică cu un profesor, pe tema homosexualităţii, nu putea să îşi exprime liber opinia. De fiecare dată trebuia ca profesorul să aibă dreptate, iar opinia ei să fie greşită. „Nu sunt foarte deschişi, mă simt exclusă. De fiecare dată când vreau să zic ceva, toată lumea îmi taie elanul. Hai măi Patricia, iar începi?! Simt că nu pot să îmi exprim opinia. E trist pentru că profii sunt formatori de opinie”, a mărturisit eleva.
„Faptul că sunt gay nu spune totul despre mine, este parte din mine, dar nu mă defineşte ca om”
Dacă Patricia a avut parte de un tratament ostil atât din partea colegilor, cât şi din partea profesorilor, nu acelaşi lucru se poate spune despre Adelina, o elevă în clasa a XII-a, de la un liceu din Capitală. Ea s-a numărat printre norocoşii care au avut parte, încă de la început de înţelegere din partea colegilor. Tânăra de 17 ani a povestit că a avut dintotdeauna o relaţie bună cu colegii de clasă.
„Cu colegii m-am înţeles dintotdeauna super-bine. Nu am avut probleme, din contră a contat că am fost sinceră cu ei. Faptul că sunt gay nu spune totul despre mine, este parte din mine, dar nu mă defineşte ca om”, a subliniat Adelina.
Ea a mărturisit că, spre deosebire de băieţii gay din liceu, care au fost hărţuiţi psihic, ea a fost acceptată mult mai uşor. Ba chiar a precizat că în clasa sa subiectul orientării sexuale este deseori dezbătut şi că elevii sunt dornici să afle cât mai multe despre ce înseamnă LGBT, despre fluidizarea genului. Cu toate astea, şi în liceul în care învaţă Adelina, homosexualitatea este un subiect evitat de profesori. Astfel, Adelina a dezvăluit că s-a simţit jignită şi marginalizată în cadrul unei ore de religie, când profesoara a spus că o relaţie normală şi veridică poate exista doar între un bărbat şi o femeie.
„M-am simţit jignită şi marginalizată la ora de religie. Vorbeam despre relaţii iar ea (profesoara de religie, n.red.) era foarte vehementă şi susţinea că o relaţie autentică este doar între bărbaţi şi femei, că e foarte mare păcat, că Dumnezeu o să pedepsească oamenii cu o altă orientare sexuală. Nu m-a lăsat să vorbesc, nu mi-am putut exprima punctul de vedere. Practic mi-a închis gura. E trist pentru că are influenţă asupra elevilor”, a admis tânăra.
Adelina a mărturisit că după acel moment a încercat să îi vorbească dirigintei, cu care avea o relaţie deschisă, despre incident, însă aceasta nu a luat nicio măsură pentru că „este vorba despre profesoara de religie”.
În şcoli, homosexualitatea este un subiect tabu
Din păcate, sistemul educaţional românesc are, încă, multe lacune, cu privire la acceptarea persoanelor cu o altă orientare sexuală, fie că vorbim despre lesbiene, homosexuali, bisexuali sau transsexuali. Astfel, homofobia şi transfobia verbală sunt frecvente în liceele din ţara noastră, iar cuvântul „homosexual” este folosit adesea într-un mod peiorativ.
„Problemele din educație cu care se confrunta elevii LGBT sunt numeroase: tinerii se tem să fie vizibili și să vorbească deschis despre identitatea lor din cauza prejudecăților și a lipsei de informare a cadrelor didactice asupra comunității LGBT. Situațiile de discriminare, de bullying sau hărțuire, sunt cu atât mai grave pentru tineri gay și trans sau cei percepuți ca atare,” a admis Florin Buhuceanu, directorul Asociației ACCEPT, care luptă pentru drepturile comunităţii gay din România.
Şi preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, a precizat că persoanele LGBT reprezintă una dintre cele mai marginalizate şi discriminate minorităţi din ţara noastră, iar la nivel educaţional România mai are încă multe lucruri de învăţat. În acest context, preşedintele CNCD a subliniat că, pentru combaterea discriminării LGBT în liceele din România, este necesară înţelegerea şi aplicarea măsurilor antidiscriminatorii, măsuri pe care profesorii trebuie să le susţină în cadrul instituţiilor de învăţământ.
”Această intoleranță în creștere poate fi combătută prin promovarea principiului egalității și nediscriminării la nivel general, dar și prin translatarea măsurilor anti-discriminare în aspecte practice ce se pot regăsi în coduri de etică și regulamente de organizare și funcționare ale instituțiilor de învățământ eficiente. Încurajam toți elevii discriminați, indiferent de criteriu, să depună sesizări în școală, dar și la inspectorat și la CNCD,” a subliniat Csaba Asztalos.
Astfel, Csaba Asztalos, a precizat că anul trecut CNCD a primit în jur de 12 plângeri cu privire la discriminarea persoanelor gay. Cele mai multe plângeri au vizat constatări cu privire la accesul la informaţii, atacuri cu caracter homofob, sau plângeri în zona discursului de ură contra minorităţilor homosexuale.
„Dacă luăm în considerare statistica pe petiţii, nu este un număr foarte mare. Dacă luăm în considerare percepţia oamenilor, criteriul orientării sexuale este al doilea după SIDA. Deci vorbim de o respingere destul de ridicată a minorităţilor sexuale”, a recunoscut preşedintele CNCD.
Expertul anti-discriminare în cadrul Comisiei Europene, Romaniţa Iordache, a menţionat că problema homosexualităţii la nivel liceal trebuie soluţionată punctual. Pentru a realiza acest lucru este nevoie de date specifice care să evidenţieze problemele reale din sistemul de învătământ românesc.
„În acest moment, nu există un mecanism clar la nivelul instituțiilor de învățământ care să sancționeze hărțuirea – tinerii, indiferent de vulnerabilitate, simt nevoia construirii unui sistem de reacție rapidă în cazuri de bullying școlar. O altă problemă este absența datelor care să arate cât de răspândită e homofobia în sistemul de educație, atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor,” a declarat Romanița Iordache.
Deşi ar fi trebuit să se numere printre cei interesaţi de combaterea discriminării comunităţilor homosexuale din liceele româneşti, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei nu a demarat niciun fel de studiu referitor la percepțiile și atitudinile tinerilor în legătură cu comunitatea LGBT.
„Nu există niciun studiu pe LGBT”, a recunoscut şefa Laboratorului de Cercetare pentru Tineret al Institutul de Științe ale Educației, Ana-Maria Dalu.
Primul pas spre combaterea discriminării LGBT, făcut de Asociaţia ACCEPT
Pentru a înţelege cu exactitate care sunt problemele punctuale cu care se confruntă elevii homosexuali din liceele româneşti, Asociația ACCEPT a lansat un proiect de cercetare care va crea prima imagine completă asupra situației tinerilor LGBT.
„Facem prima cercetare care priveşte situaţia tinerilor LGBT din România. În urma cercetării încercăm să aflăm cum putem trage un semnal de alarmă intituţiilor relevante. Aceşti elevi există şi se confruntă cu situaţii reale de hărţuire”, a dezvăluit Daniela Prisacariu, copreşedinta IGLYO- Organizaţia Internaţională a tinerilor şi studenţilor LGBTQ.
Ea a adăugat că proiectul demarat de Asociaţia ACCEPT va viza o cercetare cantitativă, bazată pe chestionar. Astfel, vor fi aplicate două tipuri de chestionare: unul online şi unul în clasă. Întrebările urmăresc identificarea elevilor LGBT şi aflarea situaţiilor concrete cu care aceştia se confruntă. După colectarea şi interpretarea datelor, Daniela Prisacariu a precizat că asociaţia va propune dezvoltarea unui curriculum anti-discriminare fundamentat pe realitățile liceelor din România. În acelaşi timp, membrii asociaţiei vor propune un program de formare a personalului din învățământ în vederea combaterii homofobiei și a asigurării unui răspuns adecvat în incidente motivate de ura împotriva persoanelor LGBT.
*
Notă: Prenumele celor două eleve nu sunt cele reale. Pentru protejarea identităţii celor două fete am ales să folosim pseudonime
