În pofida avertismentelor comunităţii internaţionale, ieri Coreea de Nord a procedat la al treilea test nuclear de după 2006 şi a precizat că scopul operaţiunii este de „protejare a securităţii naţionale şi a suveranităţii“. Gestul Phenianului a provocat un val de condamnări la nivel mondial, iar Consiliul de Securitate s-a reunit de urgenţă.
Dezamăgire în rândul celor care au crezut că percep în accederea la putere a lui Kim Jong-un un semn de moderaţie sau de deschidere spre Occident. Asemenea tatălui şi bunicului său, liderul nord-coreean continuă provocarea comunităţii internaţionale şi ieri Phenianul a efectuat al treilea test nuclear, de o putere net superioară celor două precedente, din 2006 şi 2009. Potrivit agenţiei oficiale KCNA, „Al treilea test nuclear, de înalt nivel, a fost un succes şi, contrar celor din trecut, a avut o putere explozivă mai mare şi a utilizat un mecanism miniaturizat şi mai uşor”. Seismul declanşat de explozia nucleară subterană a fost estimat între 4,9 şi 5,1 şi s-a produs la ora 2,57 GMT, iar epicentrul a fost în regiunea Kilju, unde se află situl Punggyeri, utilizat de Nord pentru teste nucleare.
Folosirea unui mecanism miniaturizat este sursă de îngrijorare pentru puterile internaţionale, pentru că lasă de înţeles că Phenianul stăpâneşte deja delicata tehnologie ce permite fabricarea unei bombe suficient de mică pentru a fi fixată pe o ogivă. Până în prezent plutea încă incertitudinea asupra capacităţii regimului comunist de a dezvolta un cap nuclear pentru rachete cu rază lungă de acţiune, iar dacă Phenianul a ajuns efectiv să pună la punct o bombă miniaturizată, se schimbă radical situaţia.
Reacţii
Ministerul sud-coreean al Apărării a estimat între 6 şi 7 kilotone puterea exploziei subterane de ieri, faţă de doar o kilotonă pentru testul din 2006 şi între două şi şase pentru cel din 2009. Bomba atomică lansată de americani asupra Hiroşimei era de 15 kilotone.
Analiştii au precizat că testul a avut loc la câteva ore distanţă de discursul preşedintelui american asupra stării Uniunii. Tactica nord-coreeană este de a crea o situaţie de criză şi de a presa comunitatea internaţională de a negocia cu ei, estima un expert nipon. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon a declarat că testul este „profund destabilizator” şi „o violare clară şi gravă a rezoluţiilor Consiliului de Securitate”.
Un „act provocator” care nu face ţările „mai sigure” potrivit preşedintelui american, Barack Obama, care a cerut o acţiune internaţională rapidă şi credibilă. Consiliul de Securitate s-a reunit ieri de urgenţă pentru a examina modul de reacţie la testul care contravine rezoluţiilor ONU. În Asia, Japonia şi Coreea de Sud au criticat vehement operaţiunea nord-coreeană, iar surse diplomatice estimau că acţiunea Phenianului este „o adevărată sfidare lansată Chinei”. Beijingul, protectorul aliatului său nord-coreean, şi-a avertizat vecinul comunist să nu efectueze acest al treilea test nuclear.
Un diplomat occidental arată că Beijingul, Moscova şi Washingtonul au căzut de acord în urmă cu câteva zile că se impune o acţiune fermă.
China, în chingi
Sfidare frontală a comunităţii internaţionale, acest al treilea test nuclear reprezintă o umilire pentru China, care va trebui să aleagă între solidaritatea cu protejatul aliat istoric şi sancţiunile cerute de ONU. Beijingul şi-a exprimat ieri „ferma opoziţie”, un ton mai moderat, în contrast cu avertismentele din presă de săptămâna trecută.
Dar în Consiliul de Securitate rămâne de văzut până unde va merge China în ce priveşte sancţiunile contra Coreii de Nord. Din raţiuni geopolitice, Beijingul nu a lăsat niciodată Phenianul, dimpotrivă, a menţinut sprijinul economic, energetic şi militar, indispensabil supravieţuirii regimului. Este suficient să vezi coloana de camioane de aprovizionare care aşteaptă zilnic deschiderea „podului prieteniei”, frontiera terestră dintre cele două ţări, la Dandong.
Coşmarul Chinei este de a vedea prăbuşirea regimului nord-coreean la fel ca în Germania de Est, după căderea Zidului în 1989, precipitând reunificarea forţată dintre cele două Corei, ca cea a celor două Germanii, în 1990.
