Temuta inchisoare de la Jilava isi traieste ultimele clipe. Intr-un an si jumatate 500 din cei peste 2.000 de detinuti incarcerati la Jilava vor fi transferati intr-un nou penitenciar ce se construieste la marginea comunei Pantelimon. Apoi, dupa alti trei ani si jumatate, vor fi mutati acolo si restul puscariasilor. Este vorba de asa-numitul arest al Directiei Nationale Anticoruptie, in care s-au bagat pana in prezent aproape trei milioane de euro. O caciula prea mare pentru DNA. Proiectul a trebuit abandonat din lipsa de fonduri. Noroc cu Ministerul de Externe olandez, care a acordat un imprumut nerambursabil de 1,7 milioane de euro pentru continuarea constructiei. Si asa, tot ar mai trebui, pentru finisaje, inca 1,3 milioane de euro care, spune procurorul Serban Alexandru, tanarul sef al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, vor veni de la bugetul de stat. In 2011, daca lucrurile merg cum trebuie, puscaria de la Jilava, ajunsa la varsta de 104 ani, isi va da obstescul sfarsit.
Adrian Buga, dintr-un sat din Ialomita, are 21 de ani si s-a potcovit cu trei ani de parnaie pentru furt. E partener de skandenberg cu alt bandit, Marcel Muresan. La numai 20 de ani, asta e deja recidivist. Acum s-a captusit cu opt ani pentru o talharie la care, evident, zice ca n-a participat. Partea urata e ca s-a demonstrat ca fapta a facut-o impreuna cu concubina sa, care a umflat si ea sapte ani de bulau cu executare la puscaria de femei de la Targsor. Imbracati in niste uniforme de armata kaki scoase la reforma, cei doi fac parte din categoria “Tineret” care este folosita indeobste la munca in interiorul inchisorii. Nu prea ii intereseaza de soarta celebrei puscarii ai carei locatari temporari sunt. La anul, pe vremea asta, Buga intra in comisia pentru eliberare conditionata, iar Muresan, clujean de loc, va fi de mult trimis la o puscarie din Ardeal.
“Cand incerci sa te carpesti, mai rau te rupi”
Bucuresteanul Daniel Feraru, zis Haliu, nu e insa la fel de indiferent. Are de executat o pedeapsa de 10 ani pentru talharie, din care a facut deja trei. Zice ca el n-a stiut ca a participat la o talharie, ci la o tranzactie cu cafea. Un TIR cu cafea. Pana sa intre in comisia de eliberare conditionata mai are de stat in parnaia din Jilava inca trei ani si opt luni, asa ca-i pasa unde isi face pedeapsa. “Majoritatea sunt de acord cu demolarea inchisorii din motive de cazare. Si eu la fel. Eu sunt diabetic si conditiile conteaza. Penitenciarul ar trebui ori renovat in totalitate, ori demolat. Da' cand incerci sa te carpesti, mai rau te rupi”, concluzioneaza intelept parnaiasul. Apoi incepe sa laude conducerea inchisorii. “De cand cu noua conducere avem hrana mai buna. Inainte era o diferenta precara. Gardienii erau mai duri. Acum sunt mai blanzi”, turuie Haliu, cam rrom de felul lui.
Cu “caleasca” prin curtea puscariei
La pranz, in curtea interioara a penitenciarului, “calestile”, adica un fel de posta rapida a detinutilor, merg ata. Procedeul e simplu. Expeditorul leaga cu o sfoara improvizata un recipient de plastic plin cu apa si il arunca cat mai departe spre interiorul curtii. Destinatarul arunca si el un astfel de dispozitiv pana reuseste sa-l agate pe primul. Apoi, unul dintre ei trage cele doua sfori incurcate pana la el, le innoada, leaga un pachet cu bunuri si-l trimite colegului cazat in pavilionul celalalt al cladirii. Mai exista si varianta ca asa-numita “caleasca” sa fie plimbata din geam in geam pana la destinatar. Procedeul, desi interzis si sanctionat ca atare, e greu de stavilit.
VIP-uri de parnaie
Pe la Jilava au trecut de-a lungul timpului mai mute celebritati penale. Au fost cazati in sistem pensiune completa: fostul consilier guvernamental Fanel Pavalache, Miron Cozma, Gabriel Bivolaru, Fane Spoitoru, ex-procurorul Viorel Burzo, Genica Boerica etc. In prezent vedeta e Nutu Camataru. Parintele Dumitru Besleaga, de la capela improvizata intr-o camera de detentie a inchisorii, i-a spovedit in corpore. “Dintre toti, Pavalache venea cel mai des. Statea cat e ziua de lunga in biserica si se uita pe pereti la icoane. I-am dat sa citeasca Biblia, sa nu se mai gandeasca la altele”, marturiseste parintele. Cat depre mutarea sau dezafectarea inchisorii, preotul are si el ceva de zis: “Sunt doua ratiuni. Una istorica si alta economica. Pentru impacare si reconciliere ar fi prima. Pe parte economica nu stiu daca le convine sa renunte la atatea hectare de teren. Oricum, spitalul va ramane. Pana acolo noi speram sa gasim solutii sa construim aici, la Jilava, o biserica maramureseana”.
Fasole cu “jangoale”
Vechiul Fort Jilava, unul dintre cele 18 forturi construite in secolul al XVIII-lea sa apere Bucurestiul de turci si transformat in 1907 in inchisoare, e complet inundat. Pana prin '90 mai erau inca detinuti incarcerati acolo. Apoi, pana sa vina inundatia si sa ridice nivelul apei freatice, functionau diverse ateliere la care lucrau detinutii. Acum pe poarta fortului se intra cu o pluta improvizata din doua camere de camion si cateva blani de lemn legate intre ele. “Navigatia” spre interiorul fortului se realizeaza cu ajutorul unei prajini. In unele locuri apa bate spre doi metri. Un detinut-“marinar” ne arata cum se face. Sta, insa, cu spatele la poza. Dupa aia, tacticos, se duce la un robinet si se spala atent intre degetele de la picioare. “La pranz, am avut fasole cu “jangoale””, mormaie in barba. Adica o iahnie de fasole cu slanina afumata fiarta. Miercuri, detinutii de la Jilava au mancat de dimineata ceai cu biscuiti sau margarina, la pranz ciorba de legume si iahnie de fasole cu carne, iar seara macaroane cu branza. Cei aflati la regim au avut la micul dejun branza cu lapte, la pranz iahnia s-a inlocuit cu mazare. Cina a fost la fel ca a celor sanatosi. Per total, cei 2.123 de detinuti au mancat intr-o singura zi 131 de kg biscuiti, 136 de kg de branza, 178 de kg de carne de porc, 209 kg de fasole boabe si 1.254 de kilograme de paine.
Un deziderat greu de atins: sase metri cubi de aer pe cap de detinut
Numele corect al temnitei de la marginea Bucurestiului este “Penitenciarul Bucuresti cu regim de maxima siguranta”. Practic insa se mentine specificul de preventie si tranzit, putini fiind infractorii care isi fac efectiv pedeapsa la Jilava. Inchisoarea face parte dintr-un complex ce include penitenciarul propriu-zis, Baza de aprovizionare si reparatii a ANP si Penitenciarul-spital Bucuresti. Suprafata construita este 29 de hectare, iar cea agricola de 32 de hectare, in componenta careia intra si o ferma la Comana, preluata de la SRI. 2.123 de detinuti sunt cazati in prezent in puscaria de la Jilava. Numarul de paturi e supradimensionat: 2.450 fata de capacitatea legala de 1.628. Un detinut are dreptul, conform legii si normelor UE, la sase metri cubi de aer. Conditie greu de indeplinit. In celulele cele mai mari sunt 27 sau 30 de paturi inghesuite cate trei, unul peste altul. Oricum, e mai bine ca in '97-'98, cand s-a atins apogeul: 3.900 de puscariasi, in conditiile in care pe atunci erau mai putine cladiri si, implicit, mai putin spatiu si numar de paturi. In penitenciar lucreaza 600 de insi, din care doua treimi sunt asa-numitii “gardieni”. Titulatura corecta ar fi cea de lucratori de penitenciar, asimilati unor functionari publici cu regim special.
“Nici corabie fara sobolani, nici puscarie fara bulangii”
Jilava este de departe cea mai “grea” puscarie din tara. Poate doar cea de la Bacau, suprapopulata si ea, ii mai face concurenta. Problemele sunt insa aceleasi ca in oricare alt loc de detentie. Droguri, homosexuali, alcool, recidivisti irecuperabili si recalcitranti etc. “N-o sa gasesti corabie fara sobolani si puscarie fara bulangii”, zice un gardian batran si hatru. In sprijin ii vine comandantul interimar al penitenciarului, Valentin Lupu: “Relatiile homosexuale nu sunt incurajate, ci tolerate. N-avem cum sa-i impiedicam. Oricum, le distribuim tuturor prezervative”. O alta problema ar fi SIDA. La Jilava se afla si trei detinuti infectati cu virusul HIV. “S-a incercat integrarea lor sociala, dar merge destul de greu. De pilda, s-a plans un coleg de camera ca un tantar care l-a muscat pe un bolnav l-a ciupit si pe el. Ca sa-l izolam”, povesteste seful inchisorii.
“Cea mai frecventa problema medicala a detinutilor e durerea de cap. Dupa care vine depresia”, zice doctorita Mihaela Marinescu, unul dintre cei patru medici ai penitenciarului. “Au din ce in ce mai multe drepturi. Cer mereu la doctor si vor numai la profesori universitari. Daca nu poti sa-i duci imediat, sa vezi ce galagie fac”, relateaza putatorul de cuvant al puscariei, inspectorul Cristian Micu.
Telefoane mobile in conserve si droguri in seminte, masline si alune
Drogurile sunt cea mai grava problema cu care se confrunta gardienii. “Cu drogurile stam mai rau. Suntem incurcati pe la sectorul “Vizite” de traficantii droguri. Reusim intr-o mica masura sa le depistam la intrare”, recunoaste comandantul interimar. Metodele sunt pe cat de diverse si ingenioase, pe atat de pitoresti. Au gasit gardienii bilute de heroina in masline, in ceapa, in tigari, in manere de aparate de ras, in borcane de mustar, in alune, in seminte sparte golite de miez si lipite ulterior cu superglue, in usturoi, dulceata, croissanturi, sub timbrele de pe plicuri, banda de la chiloti si chiar intr-o legatura de patrunjel. La fel au gasit telefoane mobile in conserve de fasole, pachete de servetele sau de tigari si, culmea, intr-o Biblie scobita in mijloc. “Nu au nicio rusine. Inainte mai trimiteau drogurile prin colete cu adresa expeditorului fictiva. Acum vin ma-sa si bunica-sa si le aduc drogu'n poseta”, se plange Lucian Radu, seful sectorului “Vizite”. E om cu experienta, de 13 ani munceste la Jilava si de opt la “Vizite”. Tot el mai adauga: “Majoritatea capturilor de la intrare se bazeaza pe informatii si pe fler. Cu toate acestea, depistam mai putin de 50% din cantitatile care intra. Restul ne scapa, dar le mai gasim si la controlul celulelor”.
Jilava – uitata de lume
“Detinutii sunt cam iritati din cauza conditiilor. Dar nici ei nu fac nimic sa-si imbunatateasca traiul,” concluzioneaza Valentin Lupu, comandantul interimar al inchisorii Jilava. Cat despre mutarea penitenciarului asteapta si el, ca si subordonatii sai, sa se intample minunea. In aceeasi ordine de idei, agentul-sef Ion Pantoi, supraveghetor la o sectie cu recidivisti, conchide plictisit: “Asta e cu Jilava asta, e uitata de lume”.
Serban Alexandru, seful puscariilor: “Nu avem de ce sa ne mandrim cu Jilava”
Viitoarea locatie a actualului Penitenciar Bucuresti cu regim de maxima siguranta, din comuna Jilava, va fi intr-o cazarma din Pantelimon, preluata de la Ministerul Apararii Nationale. Practic, un prim complex de cladiri ridicate, la “rosu”, a fost cedat Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP) de Directia Nationala Anticoruptie (DNA) care a investit acolo aproape trei milioane de euro. DNA intentiona sa-si ridice propriul sau spatiu pentru arestatii preventiv, dar, din cauza costurilor ridicate, a fost nevoita sa renunte la proiect inca de anul trecut. “Ideea, intr-o masura importanta, mi-a apartinut”, spune proaspatul director general al ANP, procurorul Serban Alexandru, fostul sef al Serviciului Urmariri Penale al DNA. “Fondurile cu care va fi ridicat noul penitenciar vor veni din doua locuri, 1,7 milioane de euro reprezinta un impumut nerambursabil pe care ni l-a acordat Ministerul de Externe al Olandei plus 1,3 milioane de euro care vor veni de la bugetul de stat si care reprezinta costurile necesare pentru finisaje si instalatii sanitare. Acesti bani sunt doar pentru primele cladiri care peste un an si jumatate vor gazdui 500 dintre detinutii care se vor afla atunci la Jilava. Vrem sa promovam o Hotarare de Guvern prin care sa ni se dea si alte cladiri si o suprafata de 25 de hectare de teren care sa satisfaca conditiile pentru un penitenciar cu o capacitate de cel putin 2.000 de locuri. Pentru aceasta apreciem, fara sa fi facut insa o expertiza, ca va fi necesara o suma de cel putin 10 milioane de euro, in functie de starea de degradare a cladirilor fostei unitati militare”, spune Serban Alexandru. Pentru moment, nu s-a luat inca o decizie daca noul penitenciar va fi de maxima siguranta sau doar de preventie si tranzit. Cat despre actuala inchisoare de la Jilava, tanarul director general al ANP (n.r. – 39 de ani) marturiseste transant: “E un penitenciar cu care nu avem de ce sa ne mandrim. Dar nici nu trebuie sa ascundem gunoiul sub pres. De asta se fac si atatea eforturi sustinute pentru a muta penitenciarul de acolo”.
