Hodor și Ursu la lansarea cărții "Trăgători și mistificatori. Contrarevoluția Securității în decembrie 1989" apărută în 10 februarie 2020. Foto: INQUAM

Istoricii CNSAS către Ciucă: „Armata română ascunde cu bună știință un trecut criminal”

Trei cercetători de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) îi cer ministrului apărării, Nicolae Ciucă, într-o scrisoare deschisă, ca Ministerul Apărării să predea către CNSAS arhiva pe care o are cu documente care au aparţinut Securităţii.

Ioana Oancea 0 comentarii

Actualizat: 05.04.2021 - 19:19

Mihai Demetriade, Mădălin Hodor, şi cercetătorul asociat Andrei Ursu (fiul disidentului Gheorghe Ursu) reamintesc că statul român a decis, prin legea de funcționare a CNSAS, că toate documentele fostei Securități trebuie să fie predate Consiliului.

Potrivit acestoa, deținerea împotriva legii si în secret a acestor dosare prejudiciază nu numai procesul de decomunizare și deconspirarea Securității, ci și drepturile victimelor și ale urmașilor acestora. „Dreptatea restitutivă garantată prin legea de funcționare a CNSAS, care stabilește drepturi esențiale pentru victime sau rudele celor care nu mai sunt, este imposibilă acum – într-o semnificativă proporție – din cauza indeciziei ministerului pe care-l conduceți. Pentru arhivele Securității pe care le dețineți, drepturile de acces la propriul dosar, cel al stabilirii calității de lucrător și colaborator pentru cei care au încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale omului nu pot fi, pur și simplu, exercitate”, se arată în document.

Demetriade, Hodor și Ursu îi cer lui Ciucă să realizeze gravitatea acestei situații și arată că, nu doar un mandat de voință al statului român este ignorat, dar drepturile acordate cetățenilor de a-și cunoaște, studia și clarifica identitatea unei întregi infrastructuri a răului, au fost încălcate.

„Ascunzând memoria represiunii, domnule ministru, deveniți complice cu răul. Prin gestul continuu și ilegal al ministerului pe care-l conduceți, pagini dureroase și infame din istoria principalului actor represiv al regimului totalitar sunt excluse circuitului civil, dezbaterii democratice și înfăptuirii juridice a dreptății. Ați antrenat, prin lipsa dumneavoastră de voință, un lung șir de consecințe nefaste. Un trecut odios a fost ascuns privirii victimelor, potențialele acțiuni în instanță reglementate de lege au fost anulate înainte de a fi putut să existe, voința însăși a statului privind decomunizarea prin deschiderea arhivelor represive a fost scandalos încălcată”, scriu cei trei în scrisoarea deschisă.

Lipsa de voință a MApN

Ei susțin că  MApN a trimis, „selectiv și parcimonios”, anumite fonduri arhivistice către CNSAS de-a lungul timpului, ceea ce nu modifică natura lipsei de voință în restituirea in integrum a arhivelor capturate în contextul Revoluției române. Potrivit acestora, îndeplinirea unei părți dintr-o obligație legală nu poate fi interpretată ca o acoperire și asumare a obligației ca atare.

„Suntem cu totul în asentimentul dumneavoastră atunci când, <în numele celor peste 1.000 de oameni căzuți din sete de libertate, dintre care peste un sfert au fost militari și salariați civili din Ministerul Apărării Naționale>, v-ați asumați recent „datoria morală de a aduce lumina în toate ungherele umbrite sau întunecate care mai există în legătură cu evenimentele de atunci. Datoria de care aminteați în declarația din 17 decembrie 2020 ne așteptăm să fie probată printr-un gest lipsit de ambiguitate și clarificator: predarea neîntârziată a tuturor documentelor pe care Armata le-a preluat de la Securitatea comunistă”,  mai arată cei trei istorici.  

Cu ocazia comemorării Revoluției, Ciucă a cerut iertare familiilor celor uciși la Revoluția din 1989 pentru „greșelile, erorile sau abuzurile” comise de militari. „Este regretabil că, la atâta vreme de la Revoluție, încă nu a fost dus la capăt acest demers. Trebuie să ieșim din logica aruncării răspunderii pe umerii altora. Fiecare instituție implicată în evenimentele dintre 16 și 22 decembrie, dar și după acea dată, trebuie să facă tot ce se poate pentru a clarifica deciziile luate în acele zile și, mai ales, să ajute justiția în stabilirea responsabilităților și consecințelor acestora”, mai spunea atunci Ciucă.

 

„Deținerea împotriva legii si în secret a acestor dosare prejudiciază nu numai procesul de decomunizare și deconspirarea Securității. Ea obstrucționează justiția în mod inechivoc, încălcând drepturile fundamentale ale victimelor și ale urmașilor acestora”. SCRISOAREA DESCHISĂ 

 

TEHNIC VORBIND

Predarea arhivelor

Cei trei cercetători vor predarea dosarelor Securității aflate în posesia MapN, dar și a documentelor din fondurile Comitetului Central al P.C.R. (Secția pentru Probleme Militare și Justiție) către A.N.R.

Documente

Documentele pe care cei trei le cer implică fonduri preluate din arhivele tuturor direcțiilor centrale ale Direcției Secutității Statului (DSS), dar și de la fostele Inspectorate județene ale M.I. începând din decembrie 1989 până cel puțin în prima parte a anului 1990.

Preferențial

Depozite întregi de arhivă au fost preluate atunci preferențial de M.Ap.N., din care doar o mică parte au fost predate la C.N.S.A.S. În aceeași situație sunt și fișetele de lucru ale ofițerilor din conducerea Securității conținând documente esențiale din zilele Revoluției – arată cercetătorii.

 

Comentarii