Ministerul Apărării Naționale (MApN) a elaborat o nouă Strategie militară a României, bazată, conform legii, pe Carta Albă a Apărării, care a intrat în vigoare în această lună. Strategia militară urmează a fi discutată și aprobată de Guvernul Cîțu, iar după toate aparențele ea va fi aprobată exact în varianta propusă de MApN.
Una dintre prevederile noii Strategii militare este că statul român va sprijini dezvoltarea industriei naționale de apărare. Sprijinul va fi acordat prin intermediul bugetului de cel puțin 2 la sută din PIB, pe care statul îl oferă în fiecare an pentru Apărare. Din acest cuantum total, cel puțin 20 de procente vor fi alocate pentru înzestrarea și modernizarea dotării tehnice a Armatei Române, iar 2 la sută vor fi alocați pentru cercetare, dezvoltare și inovare. Un obiectiv este construirea de capabilități cu dublă utilizare, care să servească în mod normal pentru producție civilă iar în caz de război – pentru producție militară.
Ideea că Armata Română trebuie să se bazeze tot mai mult pe industria de apărare autohtonă este enunțată tot mai frecvent de o serie de oficiali români, printre care s-au numărat ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ciucă, ministrul Energiei, Virgil Popescu (fost ministru al Economiei) precum și un fost consilier prezidențial, Iulian Fota.
“MApN urmărește sincronizarea programelor majore de înzestrare ale Armatei României cu industria națională de apărare prin adoptarea unor măsuri coerente și predictibile”
Nicolae Ciucă,
Ministrul Apărării Naționale
Ministrul Ciucă și alți membri ai Executivului au declarat, în ultimele luni, că programele de înzestrare ale Armatei Române trebuie să se bazeze în primul rând pe industria autohtonă și că banii alocați de la bugetul de stat pentru domeniul Apărării trebuie să aducă beneficii și economiei, nu doar apărării și siguranței naționale.
„Vorbim de economie, nu putem să lăsăm la o parte industria de apărare. Industria de apărare este vector important de creștere economică. Alocăm 2 la sută din PIB pentru apărare”
Virgil Popescu,
Fost ministru al Economiei
Virgil Popescu cerea ca banii alocați pentru Apărare să fie cheltuiți și în folosul industriei interne. Popescu avea în vedere firmele aeronautice din București, Craiova, Bacău și Brașov.
Cel mai recent avertisment privind nevoia de a reconsidera capacitatea proprie de apărare a României a fost lansat, ieri, de analistul politico – militar Iulian Fota. El a fost consilier al președintelui României iar în prezent este director general al Institutului Diplomatic Român (subordonat Ministerului Afacerilor Externe).
„Am o senzatie de deja vu, așa, a la 1940. Văd că ne îmbătăm iar cu apă rece, agățându-ne de ideea că garanțiile noastre de securitate sunt < solide >. Ori tocmai aici este problema, că nu mai sunt atât de solide, ca acum câțiva ani”, scrie Iulian Fota.
„Din tot felul de motive, de ordin intern sau internațional, asistăm la un fenomen de diluare a garanțiilor de securitate naționale. Cu atâtea necunoscute interne, legate de evoluțiile politice din SUA, Franța, Germania sau Marea Britanie și pe fondul tensiunilor tot mai mari din NATO, dintre unii și alții, tensiuni care nu par să se domolească, nu putem, așa, inerțial, să continuăm să considerăm garanțiile noastre ca fiind solide. Pentru că nu mai sunt. Ne-o arată și sondajele de opinie din unele țări occidentale, unde a scăzut mult suportul popular pentru a pleca la război de dragul unui aliat. Egoismul național, manifestat și în pandemie, diluează garanțiile de securitate națională.
Asta nu înseamnă neapărat că aliații nu-și vor onora obligațiile, dar e mult mai probabil ca unii să se miște mai greu, mai lent și poate nu militar. Să nu uităm că articolul 5 (al NATO) obligă la solidaritate dar ea se poate manifesta și politic nu neapărat militar”, explică Iulian Fota.
„Tocmai pentru că garanțiile nu mai sunt atât de solide, este atât de important efortul național și consolidarea internă a României. Singura noastră șansă în fața unei reașezări a ordinii internaționale, care s-ar putea să nu ne mai fie favorabilă”, argumentează fostul consilier prezidențial.
