„Organizăm un eveniment cu Ambasada Egiptului, cu Clubul Româno-Arab şi vrem să invităm şi presa,” mi-a spus amicul Hassan la telefon, propietarul unei agenţii de turism cu oferte de vacanţă în Egipt. Evenimentul, organizat pe 23 iunie, într-un hotel de pe Mircea Vodă, a fost numit 100 de zile de la Revoluţia din Egipt şi s-a vrut o invitaţie adresată turiştilor români, unii dintre ei tentaţi să-şi amâne vacanţa în ţara piramidelor.
„Vine doamna Mioara Roman şi alte personalităţi, şi mi-ar plăcea să veniţi şi voi de la România Liberă, mi-a detaliat Hassan ospitalier, sperând că mă voi deplasa până acolo.
Ajungem la faţa locului, ne aşezăm confortabili să ascultăm ce au de spus gazdele.
„Egiptul este primul stat organizat pe acest pământ, ne spune mândru Ahmed Jaber, purtătorul de cuvânt al Clubului de Presă Româno-Arab, la primul discurs. Pe ecranul din stânga lui Jaber sunt proiectate spoturi turistice din Egipt, însoţite de muzică tradiţională, în timp ce pe hol chelnerii pregătesc un bufet suedez cu specialităţi egiptene.
„Prietenia româno-arabă datează din antichitate, când Apolodor din Damasc şi inginerii arabi au construit podul peste Dunăre de la Drobeta Turnu Severin, explică Jaber, care, după o scurtă introducere în română şi arabă, o invită la microfon pe Mioara Roman, membru fondator al Clubului Româno-Arab.
Mioara Roman a vizitat Egiptul pentru prima oară când avea opt ani, pe vremea regelui Faruk.
„A fost o călătorie ca-n poveşti. Am ajuns într-o ţară care m-a uluit,” începe doamna Roman, foarte mândră de un articol publicat cândva în Academia Caţavencu, în care ea este o fetiţă călare pe cămilă, într-un decor din care nu lipsesc Piramidele şi Sfinxul. Doamna Roman a fost atât de fascinată de Egipt, încât s-a hotărât să înveţe limba arabă.
„Iarna mergeam în Sahara, la grătar, unde era o atmosferă foarte plăcută la 20 şi ceva de grade. Sahara este un spaţiu magnific. E ca o mare fără sfârşit într-o linişte totală. Nicăieri în lume nu găseşti un cer ca acolo,” îşi aminteşte emoţionată domna Roman.
Misterioasele piramide, deşertul şi Nilul sunt puncte de interes pentru milioane de străini, care au adus o contribuţie majoră la resursele financiare ale statului, turismul fiind una din principalele surse de valută în Egipt.
„Este o destinaţie preferate de turiştii din întreaga lume datorită civilizaţiei străvechi, dar şi din alte considerente, geografice sau sociale. Cu toate acestea, în plan turistic, a suferit pierderi semnificative în urma evenimentelor de care ştim cu toţii, ne spune la microfon Adela Jaber, reprezentanta agenţiei More and More Travel.
În ultima vreme există totuşi semne pozitive care arată că economia ţării îşi revine treptat, primul pas fiind tocmai îmbunătăţirea oportunităţilor turistice. Pentru a compensa pierderile suferite, autorităţile de turism au început să încurajeze turismul intern, dar şi o modalitate inedită de turism, mai exact „turismul revoluţionar”. Pe harta turistică a Egiptului a mai apărut o nouă destinaţie – Piaţa Tahrir – epicentrul revoluţiei.
În luna noiembrie, când regimul lui Mubarak era în agonie, tancurile şi militarii dominau punctele cheie ale oraşului Cairo. Dar atitudinea non-combat a soldaţilor, care ar fi intervenit doar să restabilească ordinea, i-a facut pe egipteni să treacă cu brio barierele revoluţionare şi să atingă primele indicii ale democraţiei. Sunt de neuitat cei care se fotografiau lângă şenilele tancului cu familie cu tot, sau cei din faţa punctelor de control sau din piaţa Tahrir, veniţi cu copiii de mână.
În cele şase zile pe care l-am petrecut în Cairo în luna februarie m-am simţit în pericol numai de trei ori, şi nici atunci nu ştiu dacă motivele erau cu adevărat întemeiate. Ce vreau să spun este că puteţi profita de preţurile mai mici de la agenţiile de turism care oferă excursii în Cairo, la Sharm El Sheikh, croaziere pe Nil sau toate la un loc. Ca un bonus, merită să vă gândiţi că veţi contribui personal la restabilirea economiei Egiptului, într-un moment când egiptenii au mai multă nevoie de ea.
