12.2 C
București
luni, 20 mai 2024
AcasăInvestigații România LiberăGrecia, sub şocul capitalismului

Grecia, sub şocul capitalismului

Parlamentul elen a votat planul de austeritate şi detaliile aplicării lui pe următorii patru ani şi acum este rândul creditorilor să acţioneze pentru a evita falimentul imediat al Greciei. Precaritatea financiară a acestei ţări pune în pericol ansamblul zonei euro, dar acceptarea austerităţii de către Atena a deschis calea spre continuarea susţinerii financiare a UE şi FMI.

Duminică, miniştrii de Finanţe din ţările membre euro vor decide deblocarea de urgenţă a tranşei de 12 miliarde euro din cadrul primului ajutor de salvare a Greciei decis anul trecut şi urmează stabilirea condiţiilor principale pentru un al doilea plan de salvare de circa 100 miliarde euro.

Calm la Atena

Străzile capitalei Greciei au continuat şi ieri să fie înţesate de forţe de ordine după violenţele din ajun între grupuri de tineri cu cagule şi poliţişti care au durat până târziu în noapte. Peste 100 de persoane au fost trimise la spital pentru îngrijiri medicale şi un deputat socialist a fost agresat în Piaţa Syntagma. Aerul era sufocant, încă încărcat de gazele iritante utilizate masiv de poliţie.

Populaţia este nemulţumită de condiţiile puse de creditorii externi ai Greciei pentru acordarea ajutorului financiar, conştientă că urmează patru ani de sacrificii majore.

Tensiunea a mai scăzut în rândul grecilor, dar temerile cancelariilor europene persistă. Dacă, în lipsa creşterii economice, Grecia nu va putea să ramburseze datoriile, băncile sale vor „lua apă”, contaminând alte bănci europene. Şi în cel mai rău caz, dacă Grecia, aflată în încetare de plăţi, decide să iasă din zona euro, ar putea da idei şi altor ţări – Irlanda, Spania, Portugalia.

Restructurare internă

Guvernul socialist al premierului Papandreu a anunţat că în afara măsurilor de reducere a salariilor, a subvenţiilor sociale şi creşterii impozitelor, planul de austeritate prevede în detaliu şi privatizări în total de 50 miliarde euro.

Statul îşi va reduce participarea în capitalul operatorului naţional de electricitate DEI, în cel al operatorului de telefonie OTE – unde acţionar principal este Deutsche Telekom – şi va privatiza parţial TrainOSE, societatea de exploatare a căilor ferate. Nu va păstra decât un pachet de blocaj în compania de gaz Depa şi îşi reduce partea în Banca poştei.

Cazinouri, loteria, agenţiile de pariuri sportive, uzine de armament, porturi şi aeroporturi sunt şi ele vizate de acest val de vânzări de active. Se aşteaptă concesionarea aeroportului din Atena şi vânzarea de terenuri între care faimoasele plaje de pe coasta elenă. Privatizările vor reduce dimensiunea datoriei, dar grecii sunt profund nemulţumiţi de pierderea suveranităţii asupra unei părţi a patrimoniului lor.

CHELTUIELI

Cum s-a supraîncărcat bugetul Greciei

Un articol din revista Vanity Fair enumeră salariile, pensiile şi costurile de-a dreptul stupefiante dezvăluite în ultima vreme de către ministerul de Finanţe de la Atena. Astfel, Căile Ferate Greceşti, care au un venit anual de 100 milioane euro, au cheltuieli de 700 milioane – dintre care 400 milioane sunt salariile angajaţilor, care câştigă, în medie, de la conducător de locomotivă la simplu acar, 65.000 euro.

Vârsta de pensionare pentru persoanele cu meserii „grele” este în Grecia 55 de ani la bărbaţi şi 50 de ani la femei. Peste 600 de meserii sunt pe această listă – printre ele se numără frizer, speaker la radio, chelner sau muzician. Ministerul Agriculturii a creat o unitate de 270 de angajaţi, însărcinaţi cu digitalizarea fotografiilor terenurilor aflate în proprietatea statului.

Nici unul dintre aceşti angajaţi nu avea experienţa necesară, ei provenind din domenii diferite – de exemplu coafeze. Grecia este ţara cu cea mai mare cotă de liber-profesionişti din Europa – aceştia fiind scutiţi aproape în totalitate de plata impozitelor. Iar rezolvarea unui caz de evaziune fiscală durează în justiţie până la 15 ani.

Cele mai citite

Minciuna care scoate Generația Z în stradă

Tămbălăul generației Z de la Tbilisi, capitala statului Georgia din Caucaz, e un caz-școală despre cum acționează serviciile secrete străine într-o țară cu democrație...
Ultima oră
Pe aceeași temă