2 C
București
duminică, 4 decembrie 2022
AcasăInvestigații România LiberăDatoria Greciei, inclusă şi pe nota de plată a României

Datoria Greciei, inclusă şi pe nota de plată a României

Ţara noastră va contribui la sprijinul financiar acordat Greciei. Economiştii contactaţi de „România liberă“ arată care ar putea fi efectele acestei decizii luate la nivel european, pe care politicienii noştri au acceptat-o fără să comenteze, în timp ce Marea Britanie şi Cehia au respins-o.

Dacă până acum doar statele din zona euro au participat financiar la programe de susţinere a Greciei, prin Fondul European de Stabilitate Financiară, ţara noastră ar urma să contribuie şi ea.

„România nu dă o sumă, este vorba de bugetul UE, care eventual poate suporta într-o primă fază rambursarea unei prime tranşe din ceea ce Grecia trebuie să ramburseze până când acel mare împrumut de 80 şi ceva de miliarde euro se va acorda şi din care această primă tranşă va fi rambursată», a declarat ministrul Finanţelor“, Eugen Teodorovici.

„Mai puţine fonduri europene“

Profesorul de economie Cristian Păun spune că varianta lansată de Teodorovici este puţin probabilă şi că România ca şi celelalte state membre vor trebui să plătească suplimentar pentru sprijinirea Greciei: „Pentru a ajuta financiar această ţară strict de la bugetul actual al UE înseamnă să aloci mai puţine fonduri europene ţărilor comunitare. Adică statele membre vor avea mai puţini bani să se dezvolte. Este însă greu de crezut că bugetul aprobat de Parlamentul European poate fi rectificat cu uşurinţă. Deja am intrat în cadrul financiar 2015-2020, iar statele membre şi-au construit programele operaţionale. O astfel de rectificare este foarte greoaie“.

De aceea, Păun consideră că a doua variantă este cea care va fi aplicată – impunerea unei taxe de salvare a Greciei pentru toate ţările UE şi menţinerea alocaţiilor existente de la bugetul comunitar pentru statele membre. „În acest caz, pentru noi va fi o presiune fiscală suplimentară. Fiindcă banii colectaţi la bugetul naţional rămân aceiaşi, fie taxele nu vor mai scădea, fie vor fi introduse noi taxe. Sau, va creşte datoria publică, România fiind obligată să se împrumute ca să ajute Grecia.

Este incorect ca Grecia să ceară așa ceva și UE să cedeze la așa ceva. În fond, grecii făcând acest lucru transferă șmecherește datoria lor în buzunarele noastre. Datoria lor va scădea ca să crească datoria noastră“, explică Cristian Păun.

Cum a ajuns România în această ecuaţie?

„Este o decizie politică. În locul Greciei, putea fi Spania sau Italia. În UE se poate ajunge şi în astfel de situaţii, în care state mai sărace să susţină financiar ţări mai bogate decât ele. Cel mai grav este că statul român risipeşte bani pentru un program care clar nu va avea succes. Este astfel construit încât nu susţine economia Greciei. Statele avute ale Europei au investit până acum mulţi bani, cu mici speranţe de a-i mai recupera. În cazul acestora însă şi-au salvat propriile bănci, schimbând datoria privată a Greciei în datorie publică. Acum incluzând toate statele membre, vrem nu vrem participăm şi noi la salvarea Greciei“, a declarat, pentru „România liberă“, profesorul de economie, Bogdan Glăvan.

Acesta arată că, dacă Marea Britanie poate refuza să contribuie la sprijinirea Greciei, România nu-şi poate permite acest lucru fiindcă avem de returnat vreo 2,6 miliarde de euro băncilor greceşti.

„Este vorba despre împrumuturile acordate de acestea filialelor din România. BNR a omis să spună că aceşti bani vor trebui, la un moment dat, să iasă din ţară. Mai precis la data scadentă, aşa cum este prevăzut în contractul de împrumut“, explică Glăvan.

11,7 miliarde de euro a plătit România la bugetul UE, în perioada 2007-iunie 2015, conform site-ului Ministerului Finanţelor.

Grecia, datoare vândută

– datoria totală este de peste 320 miliarde euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

– trebuie să ramburseze 3,19 miliarde euro BCE la 20 august și apoi 1,5 miliarde FMI în septembrie

– astăzi încep negocierile la Atena cu FMI, BCE şi Comisia Europeană pentru un nou împrumut de peste 82 miliarde euro, pe 3 ani.

Cine urmează?

În schimb, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, răspunde sec: „Este obligaţia noastră ca membru al UE. În relaţia financiară cu UE noi am beneficiat de foarte mulţi bani“.

Profesorul de economie Cristian Păun este de altă părere: „Din păcate suntem în zona în care putem spune că suntem contributor net la bugetul UE deoarece gradul de absorbție foarte scăzut pe care l-am avut în perioada de programare 2007-2013 este asociat unor fonduri atrase comparativ cu cât am cotizat noi anual la bugetul comun al UE“. Păun spune că aceasta nu este sigura problemă şi că multe din fondurile europene absorbite nu au produs foarte multe lucruri benefice pentru România: „Creăm antreprenori virtuali, femei sau tineri cu precădere, care se lovesc de un mediu de afaceri ostil și care apoi nu materializează ceea ce au acumulat prin programele finanțate generos de către UE. Mai mult, grecii au ajuns în problema în care se găsesc acum și din vina acestor fonduri europene, care în ultimele stadii de programare au început să impună și o cofinanțare, care în cazul proiectelor publice a însemnat un efort bugetar suplimentar materializat în creșterea datoriei publice“.

Păun spune că, după Grecia, ar putea urma foarte ușor Italia și Spania unde problemele sunt înzecit mai mari. „Din cea mai săracă țară din UE vom deveni și mai săracă. Concluzia este una singură: intervenționismul etatic și redistribuirea resurselor de către tătucul stat niciodată nu a rezolvat problema bunăstării ci, dimpotrivă, a accentuat-o și mai mult“, conchide Cristian Păun.   

Cele mai citite
00:00:38

VIDEO: Biden îl întâmpină pe Prințul de Țării Galilor

Președintele american Joe Biden l-a întâmpinat pe Prințul de Wales al Marii Britanii la Biblioteca Prezidențială John F. Kennedy din Boston. Prințul și prințesa de...
00:00:19

VIDEO: Autoritățile chineze elimină centrele de testare COVID

Într-o înregistrare video obținută de Reuters sâmbătă (3 decembrie), se poate vedea cum o cabină de testare COVID a fost îndepărtată în Beijing, în...
00:00:59

VIDEO – Zelenski: „60 de nave de cereale vor pleca din Ucraina”

Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski, a declarat că se așteaptă ca aproximativ 60 de nave să exporte cereale înainte de primăvara anului 2023 în cadrul...
Ultima oră
Pe aceeași temă