Îmbunătăţirile funciare sunt în reorganizare permanentă de 10 ani, fără rezultat. Anul trecut statul nu a câştigat din această activitate nici măcar 100.000 de euro.
Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare RA (ANIF), firma statului care se ocupă de amenajările de irigaţii, desecări, protecţie împotriva inundaţiilor, este un adevărat mamut cu active în valoare de 7,3 miliarde lei, adică 1,7 miliarde euro, şi cu nu mai puţin de 5.000 de angajaţi.In pofida patrimoniului său uriaş şi a specificului activităţii sale, respectiv irigaţiile -sector atât de necesar agriculturii, ANIF a avut în 2010 un profit de doar 381 mii lei, de 14 ori mai mici decât cel înregistrat în 2009. Datoriile companiei s-au dublat până la nivelul de 152 milioane lei, atingând 60% din cifra de afaceri.
Suprafaţa irigată a scăzut de patru ori într-un an
Regresul regiei de stat până la un nivel al profiturilor ce este înregistrat de microîntreprinderi cu câţiva angajaţi a avut loc simultan cu micşoararea masivă a suprafeţelor irigate. Aceasta a fost cauzată de faptul că statul a renunţat pentru 2010 să mai subvenţioneze electricitatea şi apa folosite de utilizatori. Potrivit Ministerului Agriculturii, anul trecut au fost irigate doar 79 mii de hectare, de aproape patru ori mai puţin decât în 2009, când au beneficiat de serviciile ANIF 296 mii de hectare. Faţă de potenţialul României e puţin. Există 3,1 milioane hectare amenajate pentru irigaţii, adică 22% din suprafaţa agricolă a ţării.
Fermierii daţi pe mâna băieţilor deştepţi din energie
A existat un motiv principal pentru căderea irigaţiilor şi implicit a rezultatelor ANIF. Fără subvenţii pentru electricitate fermierii au fost nevoiţi să plătească tarifele pentru aceasta calculate la preţul impus de comercianţii de energie. Inainte de începerea sezonului agricol, Viorel Nica, preşedintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România (LUAIR) a lansat un apel în care cerea ca irigaţiile să primească “energie de la producător, nu de la furnizor, adică de la băieţii deştepţi care dublează preţul kilowatt-ului”. Preţurile percepute de ANIF în anumite zone pentru apa de irigaţie ating şi un leu pe metru cub în condiţiile în care există localităţi unde apa potabilă furnizată de regiile locale nu e cu mult mai scumpă. Până în 2009 apa de irigaţii era ieftină, subvenţia suportată de stat putând ajunge şi la 700 de lei pe hectar, plafon majorat de la 400 de lei în anul precedent. Politica suvneţionării a dus în 2009 la apariţia a 40 mii hectare irigate, iar renunţarea la subvenţii a determinat micşorarea ariei udate cu 220 mii hectare.
Concedierea angajaţilor, strategia managerială sigură
Pentru toate aceste probleme, Guvernul a găsit cauza. Aceasta ar fi numărul mare de angajaţi. remierul Emil Boc a cerut, miercuri, in sedinta de Guvern, concedieri la Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare (ANIF). Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara, a precizat ca exista deja un plan de restructurare, cu o noua schema de personal.
“Prim-ministrul a spus ca nu intelege de ce sunt atat de multi angajati in cadrul ANIF si ca nu i se pare normal ca statul sa plateasca pentru ‘marii latifundiari’ lucrari de amenjare a teritoriului”, au precizat surse guvernamentale, citate de Mediafax.
Potrivit acestora, Tabara l-a asigurat pe premier ca are deja elaborat un plan de restructurare.
“Exista mai multe variante de resructurare la nivel teritorial a ANIF, dar scopul principal nu este reducerea de personal, ci imbunatatirea activitatii ANIF. Va trebui sa existe cate o astfel de institutie la nivel judetean, iar o varianta este transformarea ANIF in regie, pentru a putea beneficia de finantare atat de la buget, cat si din resurse proprii. Acest lucru inseamna in cele din urma orientarea activitatii ANIF cat mai mult spre beneficiari”, a spus ministrul.
Tabara a aratat ca o schema de personal de 5.000 de angajati in cadrul ANIF nu se justifica. “Dupa parerea mea, o schema de personal eficienta pentru ANIF ar fi in jur de 3.000-3.500 de angajati, dar este doar o estimare”, a mai spus Valeriu Tabara.
