Comunităţile din Roşia Montană şi Judeţul Alba nu susţin iniţiativa de înscriere a Roşiei Montane în Lista siturilor protejate a UNESCO, potrivit unei scrisori deschise semnate de mai mulţi primari din judeţ.
Ei califică iniţierea procedurii de listare UNESCO drept „un demers demagogic de blocare a unui proiect de dezvoltare a zonei Munţilor Apuseni” şi spun că o astfel de procedură este „în contradicţie flagrantă cu interesele legitime ale comunităţilor locale, ale majorităţii locuitorilor din Judeţul Alba şi a fost promovată fără consultarea şi sprijinul acestora.
Liderii locali amintesc că Roşia Montană a fost dintotdeauna o comunitate minieră, iar „respingerea activităţii miniere în această perioadă critică din viaţa comunităţii ar însemna un dezastru socio-cultural, de mediu şi economic. S-ar traduce prin sfârşitul unui mod de viaţă ce a evoluat pe o perioadă de aproape 2000 de ani şi ar conduce la distrugerea prin neglijenţă a vestigiilor fizice ale acestei comunităţi, a infrastructurii ei, a clădirilor şi a întregului peisaj cultural.”
Scrisoarea este adresată premierului Emil Boc, miniştrilor Kelemen Hunor şi Adriean Videanu, ambasadorului României la UNESCO, comisiei parlamentare şi celei naţionale pentru relaţia cu UNESCO şi asociaţiilor ICOMOS International şi ICOMOS România. Semnatari sunt primarul din Roşia Montană, Eugen Furdui, şi 11 consilieri locali, primarul din Abrud, Tiberiu Raţiu, primarul din Bucium, Cornel Napău, şi primarul din Cîmpeni, Călin Andreş.
Edilii spun că doresc „conservarea şi reabilitarea obiectivelor culturale, istorice şi de patrimoniu importante din Roşia Montană şi din Judeţul Alba”. Ei se declară „convinşi că acest lucru nu poate şi nu trebuie să excludă şansa comunităţilor locale la viaţă decentă şi dezvoltare pe termen mediu şi lung. În acest moment, comunitatea din Roşia Montană a identificat o soluţie acceptabilă, care nu numai că duce la reabilitarea obiectivelor importante de patrimoniu din localitate, dar permite şi dezvoltarea unui proiect minier ce va oferi atât sursele de venit indispensabile unei zone sever afectate de lipsa locurilor de muncă, cât şi sursele de finanţare necesare reabilitării şi conservării obiectivelor de patrimoniu importante din zonă,” se arată în scrisoare.
