Federaţia Solidaritatea Sanitară din România (FSSR) susţine soluţia salarizării angajaţilor din sănătate în funcţie de performanţă, anunţată la Târgu Mureş de ministrul Sănătăţii Eugen Nicolăescu, sindicatul fiind de acord şi cu descentralizarea unora din spitale şi preluarea lor de minister, potrivit Mediafax.
Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat că, pentru ca personalul medical să fie motivat să rămână în ţară, trebuie să se facă modificări legislative prin care să existe un “statut de plată după performanţă”, după criterii obiective şi transparente, a celor care lucrează în sistem.
“Apreciem în mod pozitiv declaraţiile domnului ministrul Eugen Nicolăescu privind necesitatea introducerii salarizării în funcţie de performanţă în sistemul sanitar şi scoaterea salariaţilor din spitalele care realizează venituri din contracte cu Casa din categoria bugetarilor, ele fiind coerente cu strategia şi acţiunile Federaţiei Solidaritatea Sanitară din România din ultimii patru ani”, se arată într-un comunicat al FSSR, remis duminică agenţiei MEDIAFAX.
Potrivit federaţiei sindicale, străduinţa pentru creşterea importanţei evaluării personalului este o constantă a activităţilor sale din ultima perioadă.
“Încercarea de-a introduce o Procedură de evaluare a personalului ca anexă la contractele colective de muncă din ultimii ani constituie unul din exemplele unei acţiuni susţinute în acest sens pe care organizaţia noastră a desfăşurat-o. Pentru succesul unei astfel de strategii este necesară o mai bună finanţare a sistemului sanitar. La nivelul actual de finanţare a unităţilor sanitare singura soluţie posibilă de a creşte salariul angajaţilor performanţi la un nivel competitiv ar constitui-o, din păcate, numai scăderea salariilor majorităţii angajaţilor. Este evident că nu am putea fi de acord cu o astfel de soluţie deoarece actualul nivel de salarizare este nesatisfăcător chiar şi pentru cel mai scăzut grad de performanţă”, afirmă sindicatul.
FSSR considerăm că salarizarea personalului medical trebuie să se facă pe două coordonate esenţiale: Asigurarea unui nivel de bază de salarizare, organizat pe trepte ierarhice în funcţie de categoriile de personal, având caracter minim, deci valabil pentru toţi salariaţii. În acest sens, nivelul actual de salarizare constituie baza de referinţă pentru acest an, el urmând să fie crescut progresiv în următorii ani; Asigurarea cadrului legal pentru suplimentarea salariului de bază pentru salariaţii performanţi, proporţional cu importanţa activităţii desfăşurate şi nivelul reuşitei profesionale. O astfel de acţiune este posibilă prin implementarea unui sistem de evaluare obiectiv care să permită salarizarea suplimentară, în funcţie de performanţele concrete realizate. În acest sens, considerăm că Ministerul Sănătăţii ar trebui să demareze negocierea unui astfel de proiect cu partenerii sociali, procedurile de evaluare propuse de noi putând constitui un bun punct de pornire.
Totodată, federaţia consideră că această modalitate de salarizare ar trebui să se aplice tuturor salariaţilor din sănătate, impulsionând astfel performanţa în toate domeniile de activitate.
“Susţinem de asemenea ideea domnului ministru de a analiza efectele pe care le are descentralizarea unora din unităţile sanitare, în special în ceea ce priveşte spitalele judeţene şi alte spitale care intră în categoria unităţilor sanitare strategice. Considerăm că aceste spitale ar trebui de urgenţă preluate în subordinea Ministerului Sănătăţii, prin intermediul lor reuşindu-se constituirea unui grup strategic de unităţi sanitare capabil să contribuie în mod determinant la asigurarea serviciilor publice de asistenţă medicală”, conchide federaţia.
Ministrul Eugen Nicolăescu a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, la Târgu Mureş, că are “o critică foarte serioasă” legată de descentralizarea spitalelor “făcută fără cap şi fără logică şi fără principii” şi că l-a rugat pe secretarul de stat Raed Arafat să elaboreze şi să prezinte o analiză a situaţiei, în funcţie de care să poată lua o decizie.
“Eu consider că în continuare medicina de urgenţă, cea care se manifestă în sistemul spitalicesc prin unităţile de primiri urgenţă în special, trebuie să fie a Ministerului Sănătăţii, pentru că este responsabilitatea constituţională a statului, a Guvernului. Faptul că spitale judeţene de urgenţă au ajuns la consilii judeţene sau, mai grav, la consilii municipale, mi se pare o prostie fără margini făcută de unii dintre predecesorii mei. L-am rugat pe Raed Arafat să facem o analiză, o reaşezare a principiilor, după care discutăm şi după asta să vedem ce decizii luăm, dacă readucem spitalele judeţene de urgenţă la MS, acolo unde eu cred că le este locul, împreună cu cele regionale, împreună cu SMURD şi cu ambulanţele, astfel încât sistemul integrat de urgenţă să funcţioneze firesc şi nu fragmentat şi nu pe interese locale. Deci este de discutat pe tema asta”, a spus el.
Nicolăescu a afirmat că sunt judeţe în care spitalele judeţene de urgenţă au fost “tratate foarte bine”, în care consiliile judeţene au investit, dar “sunt şi unele în care este jale”.
“Superpozitiv exemplu este cel de la Oradea, în care Consiliul Municipal a preluat un spital judeţean şi investeşte în el ca şi cum ar fi un spital municipal, cu toate că este un spital judeţean şi asigură servicii pentru toată populaţia judeţului. În aproape (tot) restul ţării este jale”, a declarat Nicolăescu.
Pe de altă parte, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a afirmat, sâmbătă, la Târgu Mureş, că prin contractul-cadru care va intra în vigoare de la 1 martie va fi sistată finanţarea din fondurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a unităţilor spitaliceşti private şi astfel spitalele publice vor avea un buget cu aproximativ zece la sută mai mare.
Concret, a spus ministrul, în noul contract-cadru, care va intra în vigoare de la 1 martie, se va stipula că banii publici vor susţine numai spitalele publice din România, fiind sistată finanţarea din fondurile CNAS pentru unităţile spitaliceşti private.
“În contractul-cadru pe 2013 care va intra, sper, în vigoare la 1 martie, vom sista finanţarea din fondurile Casei pentru unităţile spitaliceşti private. Astfel încât toţi banii publici – vorbim de fondul unic naţional de asigurări sociale de sănătate – să meargă către spitalele publice. Aproximativ zece la sută există finanţare pentru sectorul privat, în felul acesta, cu zece la sută va creşte fondul alocat spitalelor (publice) pentru perioada următoare. Ceea ce, împreună cu cei 200 de milioane de lei pentru anestezie şi terapie intensivă, sper că va asigura o finanţare superioară a spitalelor şi va micşora din nemulţumirile cetăţenilor. Raed Arafat a spus-o de mai multe ori, întăresc şi eu astăzi şi vom urmări această idee: dacă într-o secţie de anestezie şi terapie intensivă, după ce intră acest program în funcţiune, cineva din conducerea secţiei sau conducerea unui spital va cere unui pacient să vină de acasă cu medicamente sau materiale sanitare, acel cineva va pleca pe loc. Pentru că banul public trebuie să se ducă pentru cetăţean şi noi facem aceste eforturi şi ne-am străduit să obţinem aceşti bani şi vedeţi, cu modificările pe care le facem în finanţare, tocmai să încercăm să rezolvăm o problemă”, a susţinut Nicolăescu.
