Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

La noi, și bulele ajung greu: Românii sunt momiți cu monede virtuale în cădere liberă

Nu-i așa că abia vă abțineți să nu profitați de cotațiile Bitcoin sau fluctuațiile Ethereum?

Cristian Dogaru 0 comentarii

Actualizat: 17.09.2018 - 13:36

Nici nu mă mir, de vreme ce „o zecime dintre români dețin așa ceva, iar o treime intenționează să cumpere în viitorul apropiat”. Iar dacă tot sunt așa de populare, de ce să nu le promovăm și în trenurile de metrou? Am văzut cu ochii mei un banner care suna în felul următor: „Banii tăi își pierd din valoare în fiecare an (deasupra unui grafic care ilustra scăderea puterii de cumpărare). Coinflux susține economia descentralizată și monedele digitale”. Am intrat de curiozitate apoi pe net să văd ce e acest „coinflux”.

Cum bănuiam, e o platformă de tranzacționare a monedelor virtuale de genul Bitcoin, Ethereum etc. Adică printr-o reclamă plasată strategic în vagoanele de metrou neștiutorii sunt îndemnați să dea cu banul pe cursul acestor valute virtuale. Cum de afirm însă că o treime dintre români ar vrea să cumpere așa ceva? Nu fac decât să citez dintr-un „studiu Luno” publicat într-un cotidian financiar.

Citez mai departe: „Datele analizate arată că 97% din totalul respondenţilor români au spus că sunt fie familiarizaţi (58%), fie au auzit (39%) despre conceptul de criptomonede, în timp ce 9% din total, reprezentând unul din zece români, deţin o monedă digitală. Rugaţi să precizeze monedele digitale pe care le deţîn, 72% dintre respondenţi au menţionat Bitcoin şi / sau Ethereum (29%) şi Ripple (14%)”. Poate vă întrebați cine este acest Luno, cum de nu ați auzit încă de această companie de sondare a opiniei publice. Foarte simplu, nici nu există un institut de sondare cu acest nume, Luno este „o platformă ce oferă monede digitale (Bitcoin şi Ethereum) şi care le permite tuturor utilizatorilor să le tranzacţioneze.

Compania operează în peste 40 de ţări şi are birouri în Londra, Singapore şi Cape Town”. Cu alte cuvinte o platformă de tranzacționare a făcut un studiu din care rezultă că este bine să tranzacționezi așa ceva. Curat profesionist, evident că nu sunt date despre eșantion, profilul respondentului și alte detalii. De fapt, un cârlig de marketing, un advertorial. Și iată de ce spun asta. Citez din alt cotidian financiar, dintr-un articol ce poartă titlul „Dezastru pentru investitorii în monede digitale”. „Criptomoneda Ethereum a scăzut cu aproape 12% în cadrul unui declin masiv înregistrat de piaţă în ultimele săptămâni, potrivit platformei Coinmarketcap.(...)

Criptomoneda a scăzut cu aproape 30% în ultimele 7 zile, reflectând o scădere masivă la nivel de piaţă în ultimele două săptămâni. Fluxurile de ştiri care acoperă sectorul continuă să raporteze un trend negativ, potrivit Business Insider. Cea mai recentă lovitură pentru piaţă vine în contextul în care un judecător american a decis marţi că legislaţia din SUA cu privire la active se aplică şi în cazul criptomonedelor, ceea ce dă startul unui nou val de potenţiale creşteri de costuri.”

În concluzie, pe alte meleaguri tocmai s-a spart bula monedelor virtuale. Bitcoinul, care cocheta la un moment dat cu pragul psihologic de 20.000 dolari, se tranzacționează acum în jur de 5.500. La noi însă se promovează din greu avantajele acestui El Dorado al speculatorilor.

Și nu puțini și-ar putea pierde banii „investind“ în aceste active iluzorii. Să mai spunem în final că geneza acestor monede virtuale apare în contextul temerilor privind hiperinflația pe care tipărirea de bani din partea băncilor centrale ar putea-o genera. Prin 2009-2010 ieșirea din criză s-a făcut prin creșterea de masă monetară, iar mulți s-au temut că se reeditează scenariul hiperinflației din Germania interbelică.

N-a fost însă nici pe departe așa, nu se poate genera inflație într-o economie preponderent privată, pur și simplu salariile și pensiile nu pot crește la unison în acest caz. Și nici cheltuieli de război de acoperit cu tiparul nu erau la orizont. Una peste alta, monedele virtuale au intrat într-un con  de umbră până la finalul anului trecut, când au început să crească fulminant deși nici vorbă de inflație la orizont, abia scăpasem de o ușoară deflație cu care marile economii ale lumii se confruntaseră imediat după criză.

Dovadă că bulele speculative se pot umfla cu ușurință azi independent de datele concrete din economie. De la sub 1.000 de dolari, Bitcoin a explodat ajungând la peste 19.000 și asta într-un singur an. Acum bula s-a spart și ăsta este momentul în care românii află de „avantajele unei investiții în monede virtuale”, exact când mare parte din jucătorii avizați vor să scape de ele.   

Comentarii

loading...