Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

IRCC, marea problemă a pieţei bancare, rămâne deocamdată neschimbat

Problema Indicelui de Referinţă pentru Creditele de Consum (IRCC) rămâne deocamdată neatinsă de Cabinetul Orban.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 30.12.2019 - 14:45

Transformarea acestuia, probabil prin revenirea la indicele Robor, urmează să aibă loc probabil anul viitor.

Între IRCC şi Robor există o diferenţă: primul e decalat cu un trimestru, al doilea descrie mai exact ce se întâmplă în economie şi leagă mai actual aceasta de costul creditelor în lei cu dobândă variabilă.

În rest, ce a reuşit să facă perna de amortizare instituţională în faţa atacului PSD a fost să convingă majoritatea parlamentară să adopte IRCC, la fel de obiectiv ca Robor.

"Taxa pe lăcomie" a fost percepută de industria bancară ca un şoc. Măsura a fost anunţată înainte de Crăciun, de către ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici, nefiind discutată în prealabil cu mediul bancar.

"Taxa pe lăcomie" a fost percepută de industria bancară ca un şoc. Măsura a fost anunţată înainte de Crăciun, de către ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici, nefiind discutată în prealabil cu mediul bancar.

Legătura cu Robor? Se propunea ca, de la 1 ianuarie 2019 (dar nu era o simplă propunere, aşa cum am văzut) „să se aplice o taxă pe activele instituţiilor financiar-bancare, denumită taxa pe lăcomie, pentru că este cea mai bună expresie pentru ceea ce se întâmplă azi în România, care se aplică instituţiilor, în cazul în care ratele Robor la 3 luni şi 6 luni depăşesc o anumită valoare procentuală”.

Cum se stabilea taxa? Pe baza mediei trimestriale a ratelor Robor, la 3 şi 6 luni, când era depăşită valoarea de 1,5%.

Teodorovici aprecia impactul măsurii fiscale la „trei miliarde de lei sau poate fi zero, dacă băncile decid ca nivelul Robor să nu depăşească plafonul de referinţă, de 1,5%”. Aşadar, un instrument subiectiv de presiune politică.

 

Mediul bancar nu a fost consultat

Reprezentanţii mediului bancar au reclamat că nu au fost consultaţi. "Am scris scrisori, am trimis în toate părţile. Domnilor, pe cuvântul nostru că venim cu cea mai bună credinţă să stăm la masă să discutăm. Dar haideţi să discutăm odată!”, spunea Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, pe 18 ianuarie, aminteşte Agerpres.

Eugen Rădulescu, şeful Direcţiei de Stabilitate Financiară din BNR, povesteşte că, înainte de Crăciunul 2018, au luat o gustare şi au băut un pahat de vin, la Comitetul de Supraveghere Macroprudenţială. Teodorovici i-a arătat pe telefon... textul OUG 114. Aşa a început atunci totul.

Comentarii