Florin Piersic Jr s-a nascut la 18.07.1968 si a reusit sa razbata in lumea artistica facandu-si un nume in lumea cinematografiei, desi se afla, cum s-ar spune, la umbra unui nuc batran. Nu s-a lasat, a luptat pentru ideile sale, fiind o personalitate complexa care nu se multumeste cu putin, el dovedind ca poate fi actor, regizor, scenarist, ba chiar si producator. Ultimul sau film, care va aparea curand si pe DVD, se numeste „Fix alert”.
– Cum a aparut ideea filmului „Fix alert”?
– Dupa ce am facut scurtmetrajul „Advertising”, a aparut ideea unui scurtmetraj sau mediumetraj. Nu stiam exact la ora aia ce-o sa iasa, stiam doar ca personajul principal trebuia sa fie interpretat de Petre Fumuru, un actor a carui expresivitate ma inspira, un actor la care m-as putea uita ore in sir. Apoi a aparut in viata mea Dorina Chiriac si am inceput sa scriem impreuna. Totul a prins contur si a inceput sa se nasca o poveste ciudata. Asta se intampla la sfarsitul lui 2003. In aprilie 2004 scenariul era aproape gata si deja cautam necesarul pentru filmare.
– In ce consta ineditul acestui film?
– Filmul pleaca de la ideea ca fiecare spectator (caruia i-a placut filmul, bineinteles) sa-si construiasca propriul puzzle, sa faca alt puzzle. Fiecare intelege povestea in felul lui si fiecare face singur anumite legaturi. Ai in mod sigur un 85-90% din rezolvari in film. „Fix alert” se imparte in 45 de secvente in cadru fix, rupte cronologic, dupa care urmeaza partea alerta care iti da povestea pas cu pas. Mi-ar fi placut sa existe posibilitatea ca oamenilor carora le place filmul sa-l poata lua, dezasambla si recompune intr-o versiune proprie.
– Sunt unele voci care sustin ca filmul e o „nebunie de tinerete”; ce parere aveti despre asta?
– „Fix alert” nu e o „nebunie de tinerete”, e un proiect dus la capat care pregateste probabil altceva si, pentru ca acel ceva sa fie gata, trebuie sa mai treaca niste ani. Adevarul este ca sunt prea indragostit de filmul asta, cu toate suturile pe care le-am primit de cand s-a auzit despre el. Si nu sunt singurul indragostit. Cel mai important e ca exista oameni care n-au participat cu nimic la proiect (deci nu pot fi subiectivi), oameni care de-abia asteapta sa-l aiba pe DVD ca sa-l revada.
– Credeti ca acest film ar putea fi considerat o reusita?
– Cinematografic, e un pariu castigat. Propune ceva nou, ca procedeu cinematografic. Al doilea lucru usor de decodificat e joaca, sa accepti provocarea si sa incepi sa-ti creezi mici scenarii in minte. Sunt lucruri interpretabile la un anumit nivel, lucruri care pot naste discutii, strict pe tema povestii. „Fix alert” a fost o evadare din tot concretul asta imbecil. Atata vreme cat o mie sau doua mii de oameni vor dori sa-l revada inseamna ca n-a fost degeaba. Nu trebuie sa convingi o planeta intreaga.
– Considerati filmul „Fix alert” un experiment?
– Nu cred ca „Fix alert” e un experiment, asta apropo de premiul UCIN pentru cel mai bun film experimental. E doar un alt fel de a spune o poveste, este o rupere de tipar, o abandonare a metodei clasice. Pot considera un „experiment” faptul ca personajul principal (Petre Fumuru) e chiar cel caruia tu, spectator, trebuie sa-i imaginezi o biografie.
