Î. Sunt proaspăt angajat într-o multinaţională de prestigiu. Am foarte mulţi colegi noi şi întâmpin probleme în a comunica cu ei. Parcă folosesc un cod comun, la care eu nu am acces. Este posibil aşa ceva sau este doar o impresie de a mea până o să mă acomodez?
R. Comunicarea şi cultura organizaţională se află într-o relaţie directă. Comunicarea ajută la crearea şi dezvoltarea culturii prin canale formale şi informale, poveşti, experienţe împărtăşite şi activităţi sociale. Cultura influenţează comunicarea, deoarece angajaţii interacţionează prin intermediul unor cadre de cultură al căror înţeles îl interpretează şi-l împărtăşesc, precum vocabularul specific al companiei, practicile şi protocoalele stabilite la nivel organizaţional. Angajaţii care se alătură unei corporaţii cu valori cu tentă misionară întâmpină la început de carieră dificultăţi în asimilarea limbajului corporatist modern. Multe valori corporatiste sunt truisme care se potrivesc în egală măsură multor altor companii. În încercarea lor de a nu deranja pe nimeni, de a satisface simultan aşteptările unui număr din ce în ce mai mare de publicuri, aceste valori ajung să se dilueze chiar şi în mintea propriilor angajaţi. De multe ori, noii angajaţi sunt primii care sesizează neconcordanţa între valorile organizaţionale şi comportamentul acesteia. Comunicarea este liantul care poate consolida încrederea oamenilor, contribuind la sudarea unei identităţi comune şi amplificând implicarea personală a fiecăruia. Ea oferă indivizilor un mod de a-şi exprima sentimentele, de a-şi împărtăşi speranţele şi ambiţiile şi de a-şi celebra şi rememora realizările. Comunicarea constituie aşadar modul prin care indivizii şi grupurile îşi înţeleg organizaţia, ce este şi ce reprezintă ea.
Morala este că e mult mai greu să ai angajaţi care să creadă 100% în valorile corporatiste decât nişte consumatori care să facă asta.
