Cum să vă înţelegeţi cu şeful

Dezvoltarea unei relaţii pozitive cu superiorul poate avea beneficii importante atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Acestea se pot fructifica într-o atitudine prietenoasă din partea şefului sau chiar şi în măriri de salariu.

Acomunica este primul pas în construirea unei relaţii care poate avea efec­te pozitive cu managerul. „Şefii cei mai buni îşi doresc o comunicare clară prin care angajatul să se facă uşor înţeles, o comunicare sinceră chiar şi atunci când veştile nu sunt cele mai bune şi o comunicare focalizată pe soluţii mai mult decât pe probleme”, explică Eduard Ezeanu, consultant în carieră pentru Social Arts.

Cea mai importantă componentă a relaţiei cu şeful este încrederea, iar aceasta poate fi construită în timp şi bazată pe deschidere. „Doar atunci când un şef ştie că poate conta pe tine să spui ce crezi şi să faci ce spui, el va simţi că are o relaţie de încredere cu tine”, precizează Ezeanu. Mai mult, Marius Opriş, partener Ascendis, explică faptul că efectele pe care încrederea le are asupra relaţiei dintre oameni sunt magice. „Încrederea pe care o acordăm cuiva generează şi ea încredere şi se multiplică”, susţine Opriş.

În plus, şeful îşi doreşte respect din partea subalternilor, indiferent de relaţia pe care o are cu aceştia. „Oricât de prieten aţi fi cu angajatorul, luaţi în serios sarcinile care vi se dau şi duceţi-le cu responsabilitate la îndeplinire, altfel este posibil să vă treziţi concediat subit, chiar dacă aveaţi impresia că vă înţelegeţi foarte bine”, adaugă Marian Rujoiu, manager ­Extreme Training.

Oferiţi răspunsuri spontane

Înţelegerea stilului de viaţă al şefului poate ajuta mult în des­chiderea unor subiecte de dis­cuţie comune. „Empatia şi îm­părtăşirea aceloraşi valori facilitează mult comunicarea, inclusiv pe cea cu superiorii ierarhici”, consideră Valen­tina Neacşu, managing partner ITEX.

În cazul descoperirii unei slăbiciuni a şefului, oferirea unui sfat poate fi binevenită doar dacă este făcută într-un mod sincer. Neacşu crede că acest lucru depinde în mare parte de angajator şi de modul în care acesta pare a primi un feedback negativ, dar şi de capacitatea noastră de a oferi sprijin într-un mod diplomatic şi constructiv.

Dacă un angajat este proaspăt venit în cadrul companiei, poate cere la anumite perioade întâlniri cu superiorul ierarhic pentru a-i cere suportul continuu şi lămuriri la probleme care nu cer rezolvarea imediat. „O astfel de practică nu este eficientă, ci poate avea efecte profund negative asupra performanţei angajatului cu experienţă şi competenţe solide, precum şi cu o motivaţie profesională puternică”, spune Marius Opriş.

Pe de altă parte, tehnica poate fi un eşec total şi atunci când un şef are în subordine un număr semnificativ de oameni. „Dacă fiecare dintre angajaţi ar solicita bilunar şedinţe de evaluare, şefii n-ar mai avea timp de altceva. Iar în acest caz, feedback-ul spontan este întotdeauna binevenit”, completează Valentina Neacşu.

Nu vă cenzuraţi!

Existenţa unei opinii diverse faţă de ce a exprimat şeful nu trebuie să fie o piedică în susţinerea punctului de vedere. Folosirea unor argumente care au susţinere şi care pot îmbunătăţi situaţia nu poate pune probleme în comunicare. „Deza­cordurile trebuie comunicate transparent şi fără nici o frică. Din confruntările de idei ies deciziile cele mai bune”, apreciază Marius Opriş.

Informarea şefului cu privire la neputinţa finalizării unei sarcini la timp poate fi considerată o slăbiciune dacă aceasta este realizată în ultimul moment, când nu se mai poate interveni.

„Lipsa comunicării transparente a limitelor pe care un ­angajat le are este foarte periculoasă şi afectează considerabil productivitatea”, explică Eduard Ezeanu.

De asemenea, Marian Rujoiu adaugă că, dacă simţim că nu putem duce la îndeplinire un proiect, să avertizăm din timp, să spunem care este stadiul şi de ce timp am mai avea nevoie. „Totuşi, dacă daţi o veste mai puţin bună şefului, faceţi-o stând puţin în lateralul lui, astfel încât să nu rămână cu vestea proastă şi cu imaginea laolaltă în mintea lui”, recomandă Rujoiu. În plus, specialistul îi sfă­tuieşte pe cei interesaţi de dezvoltarea abilităţilor de comunicare să studieze limbajul non-verbal şi tehnicile de negociere, fie prin participarea la cursuri, fie prin studiu individual. „Indiferent ce variantă ale­geţi, cunoştinţele dobândite vor rămâne pentru totdeauna, indiferent de şefi sau subalterni”, conchide Rujoiu. 

Sugestii

Dacă şeful vrea rezultate fără detalii, daţi-i rezultate, şi nu doar detalii.

Dacă şeful vrea să fie la curent cu fiecare pas pe care vreţi să-l faceţi, ţineţi-l la curent permanent.

Dacă aveţi un şef care este în căutare de noi opţiuni în permanenţă, oferiţi-i şi opţiunile dumneavoastră.

Adaptarea la stilului şefului vă asigură climatul pentru ca rezultatele dvs. să fie apreciate.

Vă puteţi folosi de nonverbal şi paraverbal: încercaţi să luaţi poziţii similare cu şeful, încercaţi să vorbiţi cu aceeaşi viteză cu care vorbeşte el, chiar să folosiţi acelaşi ton.

Sursa: Marian Rujoiu, manager Extreme Training