Serbia a comemorat astăzi împlinirea a 16 ani de la începutul bombardamentelor NATO împotriva Iugoslaviei.
Potrivit presei de la Belgrad, la acțiunile comemorative au participat președintele și primul-ministru al Serbiei.
Bombardamentele asupra Iugoslaviei, din anul 1999, au durat 11 săptămâni. Pe teritoriul Serbiei, ele au produs moartea a cel puțin 1200 de oameni. Unele surse estimează însă numărul victimelor la 4000.
Publicația electronică b92net precizează astăzi că „NATO a produs daune enorme infrastructurii, economiei, școlilor, unităților medicale, instituțiilor media și monumentelor din Serbia”. Pagubele au fost evaluate la 100 de miliarde de dolari. Au fost distruse sau avariate, printre altele, 25.000 de locuințe, 595 de kilometri de căi ferate, 14 aeroporturi și 38 de poduri. De asemenea, au fost bombardate rafinăriile de la Pancevo și Novi Sad.
Bombe cu grafit și muniție cu uraniu sărăcit
Forțele americane au utilizat, la acel moment, bombe cu grafit (pentru a inactiva rețelele electrice din zonele bombardate) precum și muniție cu uraniu sărăcit, interzisă de legile internaționale – susțin sursele de la Belgrad.
Potrivit acelorași surse, „alianța militară occidentală a luat decizia să atace Serbia fără aprobarea Consiliului de Securitate al ONU, ceea ce reprezintă un precedent”.
Motivele atacului împotriva Iugoslaviei au fost catastrofa umanitară din Kosovo și eșecul negocierilor de la Rambouillet (Paris) asupra viitorului statut al provinciei. La negocieri, statele occidentale au cerut Iugoslaviei să accepte militari străini pe teritoriul ei. Guvernul și Parlamentul de la Belgrad au respins această propunere.
Imediat după aceea, la data de 24 martie 1999, au început bombardamentele. Ordinul de atac a fost dat de comandantul de atunci al trupelor NATO, generalul american Wesley Clark, cu aprobarea secretarului general al Alianței, Javier Solana. Ulterior însă, într-o carte intitulată "Războiul modern", Wesley Clark recunoștea că planurile de atac erau finalizate încă din anul 1998.
