Nu se înţeleg cu localnicii, nu le place oceanul, nu ştiu să înoate, nu mănână peşte şi nici fructe de mare. Şi urăsc din tot sufletul ţânţarii. Te-ai putea întreba, pe bună dreptate, ce caută aceşti păstori- înalţi, zvelţi, îmbrăcaţi în haine colorate (shuka), sandale, cu săbii scurte şi bâte din lemn la cingătoare- la mare depărtare de casă, pe plajele paşnice din Zanzibar, intrând în vorbă cu turiştii şi încercând să le vândă lucruşoare fără valoare- brăţări, podoabe sau statuete din lemn?
"Copii şi vite"
"Fie ca Dumnezeu să ne dea copii şi vite" este cea mai importantă urare pentru masaii din triburile nomade, ce trăiesc acum în nordul Tanzaniei şi sudul Kenyiei, în preajma celor mai cunoscute rezervaţii naturale din Africa, Masai Mara (Kenya), Serengeti, Amboseli şi Ngorongoro (Tanzania). Să ai copii şi vite în timpurile noastre a devenit însă o problemă complicată chiar şi pentru aceşti războinici, despre care se spune că pot ucide un leu doar cu suliţa şi care şi-au apărat cu îndărătnicie stilul de viaţă şi în timpul coloniştilor britanici şi în perioada socialismului tanzanian, înlocuit în 1992 cu sistemul politic pluripartitist. Pământurile pe care masaii pot să-şi crească animalele s-au redus, de la an la an, viaţa s-a scumpit, vitele s-au împuţinat, iar tinerii îşi părăsesc satele tradiţionale ca să facă bani în altă parte. "Să ai copii" şi "să ai vite" înseamnă pentru un masai cam acelaşi lucru, pentru că dacă nu ai vite nu te poţi însura deci, logic, nu poţi avea copii. Pentru asta veniseră în Zanzibar Keiya, Samuel, Mielo, Lokonwa şi alţi tineri, originari din câteva sate de masai împrăştiate prin regiunea Arusha, Tanzania: să câştige bani cu care să-şi întemeieze o familie.
De câte vaci are nevoie un tânăr masai?
Keiya, 26 de ani: "Un masai trebuie să plătească 15 vite familiei fetei pe care vrea să o ia de soţie. Nu ştiu cine a stabilit numărul ăsta, e din bătrâni, dar pur şi simplu nu te poţi însura dacă nu ai 15 vite. Cei mai mulţi din sat au, dar tatăl meu nu a fost chibzuit în viaţă. O vacă tânără costă, la târg în Arusha, în jur de 250 de dolari (salariul unui profesor în Tanzania este în jur de 100 de dolari). Am văzut o fată cu care aş vrea să mă însor, dar nici nu pot aduce vorba despre asta până nu adun cele 15 vite.
Poate, odată, o să ajung samsar de vite. Deocamdată nu am nici măcar una. Aş munci orice pentru a strânge bani, unii masai au plecat chiar în Europa pentru asta. Un băiat de la mine din sat munceşte în Danemarca "…citeşte continuarea pe travelzoom.ro
