Cabinetul Cioloş a lansat în dezbatere publică Proiectul “România competitivă”, ce urmează a fi aplicat până în 2020. Obiectivul principal al acestui plan de măsuri este “de a defini o viziune, care să furnizeze consensul societal asupra principalelor domenii și măsuri de acțiune, menite să așeze România pe calea dezvoltării sustenabile, ceea ce s-ar traduce, în limbaj economic, prin convergența nivelului PIB/locuitor cu cel din țările europene dezvoltate”, potrivit documentului publicat de Guvern.
Viziunea Executivului este concretizată în 16 domenii, ce cuprind 41 de priorităţi, cu 90 de măsuri.
Valorificarea forţei de muncă, care “trebuie să țină cont de crearea unor condiții de dezvoltare, care să asigure egalitatea de șanse, prin acces la serviciile esențiale ce țin de calitatea vieții” și programe care să susțină mobilitatea acesteia, “în funcție de nevoile economice”.
Întregul plan guvernamental este dominat de aspectele economice ale fiecărei tematici.Astfel, un obiectiv în domeniul educaţiei presupune “reducerea distanței dintre cerere și ofertă, prin crearea cadrului legislativ și normativ optim pentru învățământul profesional dual”.
Sănătatea este “esențială pentru productivitatea economică”. Proiectul supus acum dezbaterii publice ţinteşte “îmbunătățirea actului medical, prevenția și adresarea bolilor cu rata de mortalitate cea mai des întâlnită și reducerea mortalității infantile”.
La capitolul natalitate, programul de dezvoltare urmăreşte “îmbunătățirea serviciilor publice destinate creșterii copilului și stimularea angajatorilor, în vederea înființării de grădinițe și creșe pentru copiii salariaților”.
Când vine vorba despre diaspora, Guvernul înţelege să stimuleze “programe de promovare a migrației de întoarcere, canalizarea remiterilor de bani către economisire și realizarea de investiții și flexibilizarea procesului de admisie pentru cetățenii din state terțe, în vederea atragerii de personal înalt calificat, în special pe domeniile de activitate în care România duce lipsă de forță de muncă”.
Agricultura trebuie axată, conform Executivului, pe “dezvoltarea sistemului de irigații, creșterea structurilor asociative în rândul fermierilor și revigorarea învățământului agricol” şi pe stimularea sectoarelor de nișă, “precum agricultura ecologică”.
Dincolo de tehnologia informaţiei, unde se ştie public că stăm bine, energia e “un domeniu critic pentru economie”, unde, printr-o “gestionare corectă a resurselor și investițiilor, România poate deveni furnizor de stabilitate în regiune”. Măsurile structurale sunt creşterea eficienței energetice și minimizarea pierderilor. Obiectivele specifice ar trebui să se regăsească în Strategia Energetică Națională, inclusiv “creșterea producției (…) din resurse regenerabile (…) și o contribuție la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, implicit la combaterea schimbărilor climatice”.
În program, mai sunt trecute în revistă atragerea de fonduri structurale, dezvoltarea pieţei de capital, investiţiile directe în economia naţională, dezvoltarea infrastructurii de transport, edificarea cadastrării, accentul pe cercetare-dezvoltare, debirocratizarea şi achiziţiile publice. Dezideratele sunt corecte. Urmează noi executive la putere, ce vor trebui să le concretizeze şi să adauge noi elemente la acest program.
România competitivă: “Rolul asumat al statului este de a a facilita realizarea proiectului economic, prin debirocratizare, o abordare orientată către cetățean și îmbunătățirea tratamentului contribuabilului.”
