33.1 C
București
joi, 13 iunie 2024
AcasăSpecialTurcia. Cum explică ministrul Justiției dorința de reintroducere a pedepsei cu moartea

Turcia. Cum explică ministrul Justiției dorința de reintroducere a pedepsei cu moartea

Dezbaterea privind reintroducerea pedepsei cu moartea trebuie judecată din punct de vedere juridic, nu din punctul de vedere al dorințelor Uniunii Europene, s susținut ministrul turc al Justiției, Bekir Bozdag, la postul de televiziune CNN Turk, citat de Reuters, potrivit Agerpres.

Turcia a eliminat din lege pedeapsa cu moartea în 2004, ca parte a încercării sale de a adera la Uniunea Europeană, deşi preşedintele Recep Tayyip Erdogan a spus că s-ar putea să fie nevoie de reintroducerea ei, invocând solicitări frecvente din partea cetăţenilor de rând la marşurile politice de după lovitura de stat eşuată. 

Luni seara, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că Turcia își poate retrage angajamentul asumat față de Consiliul Europei și față de Uniunea Europeană privind aplicarea pedepsei cu moartea. „Există pedeapsa cu moartea în Statele Unite? În Rusia? În China? Există în mai multe părţi ale lumii? Nu există în ţările Uniunii Europene. Înaintea guvernului nostru, noi (Turcia) am semnat angajamentul de a aboli pedeapsa cu moartea, dar semnăturile se pot retrage (…) Vom lăsa parlamentul să ia această decizie”, a spus Erdogan, în faţa unei mulţimi adunate în faţa reşedinţei sale din Istanbul. 

Citește și: Președintele CSM cere Turciei să respecte drepturile omului

Șeful statului turc a adăugat că este datoria Parlamentului să ia „cea mai corectă decizie” pe această temă. „Turcia este un stat democratic şi de drept. În statele democratice şi de drept nu poţi rămâne orb în faţa cererilor oamenilor”, a spus Erdogan, insistând că populaţia cere execuţia „trădătorilor” implicați în lovitura de stat eșuată de vineri noapte.

Oficialii europeni au transmis în schimb că reintroducerea pedepsei cu moartea ar pune practic capăt încercării Turciei de a adera la blocul comunitar. 

 10.410 persoane au fost arestate, după tentativa de lovitură de stat de săptămâna trecută, între care 7.423 de militari, 287 de poliţişti, 2.014 judecători şi procurori, precum şi 686 de civili. Dintre militari, 162 sunt generali, din care aproape jumătate generali ai celei de-a doua mari armate din cadrul NATO. În afară de arestări, peste 37.500 de funcţionari publici şi poliţişti au fost suspendaţi din funcţie. În plus, 21.000 de cadre didactice din şcoli private şi-au pierdut autorizaţia de funcţionare.

Citește și: Surse: Situația din Turcia, pe agenda ședinței CSAT de săptămâna viitoare

 

 

Cele mai citite

Proiect în educație: Telefoanele folosite de elevi în timpul orelor vor putea fi luate de un cadru didatic

Angajații școlii pot lua telefonul unui elev dacă îl folosește în timpul orelor de curs, inclusiv în timpul activități educaționale care se desfășoară în...

“Detention” vine în școală românească; dar mai prietenos

Cazul elevului de la Colegiul “Ion Creangă” din Capitală, care și-a atacat o profesoară cu un cuțit a trezit o oareșce preocupare a decidenților...

Producția industrială a screscut cu mai puțin de 1%

Producţia industrială a crescut, în primele patru luni din acest an, comparativ cu perioada corespunzătoare din 2023, cu 0,8% ca serie brută şi cu...
Ultima oră
Pe aceeași temă