15.7 C
București
luni, 20 mai 2024
AcasăSpecialCum a fost salvată Preparandia din Arad

Cum a fost salvată Preparandia din Arad

Banii europeni au ajutat comunitatea locală să reabiliteze una dintre cele mai renumite şcoli româneşti din vestul ţării.

 

Preparandia, prima şcoală românească de învăţători din vestul ţării, va deveni obiectiv turistic datorită unui proiect european. Lucrările de reabilitare ale fundaţiei clădirii au scos la iveală mai multe monede de secol XVIII, dar şi un document redactat în limba maghiară. Toate acestea se vor găsi într-o expoziţie permanentă, organizată în clădirea Preparandiei, care va putea fi vizitată de turiştii interesaţi de adevărata istorie a Ardealului.

Ghiulele de la 1848 sunt încă zidite în pereţi

Clădirea distrusă, cu ferestrele sparte şi cu acoperişul care stătea să cadă, adică imobilul care a găzduit prima şcoală românească de învăţători din Ardeal, a intrat într-un proces de reabilitare. Municipiul Arad, în calitate de beneficiar al contractului de finanţare prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, prin axa referitoare la „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”, va reda circuitului turistic pe bani europeni clădirea fostei Preparandii. Preparandia se află situată chiar în zona fostei cetăţi vechi a Aradului, construită din pământ şi bârne în apropierea podului Decebal. Cetatea a fost incendiată şi apoi distrusă în anul 1687 de către armata austriacă. În urma lucrărilor de reabilitare care sunt executate acum în centrul vechi al Aradului, a putut fi definită amplasarea exactă a fortificaţiei de epocă otomană şi a primei fortificaţii habsburgice, construită în „stil italienesc vechi”, pe locul celei turceşti, demolată.

Conform documentelor vremii, vechea fortificaţie austriacă, la rândul ei, a fost demolată total după anul 1760, iar materialele de construcţie, piatră, cărămidă, au fost refolosite la zidirea noii cetăţi a Aradului, în perioada 1763-1783. „Harta austro-ungară a Aradului datând din 1752 atestă existenţa cetăţii, devenită, timp de 30 de ani, cetate de graniţă. Am reuşit să identificăm locaţia cetăţii, la intersecţia străzilor Mucius Scaevola şi Patriei, şi o parte a vechiului sistem de canalizare a oraşului, datând din anul 1896″, a declarat Peter Hugel, directorul Complexului Muzeal din Arad. Istoricii spun că Preparandia a fost avariată în timpul bombardamentelor din Cetatea Aradului, din timpul Revoluţiei de la 1848, iar o dovadă sunt cele două ghiulele zidite, simetric, în chiar faţada clădirii.

Învăţătorii români erau pregătiţi la Preparandia

Prima şcoală românească de învăţători din zonă, înfiinţată pe 3 noiembrie 1812, a funcţionat în clădirea care este reabilitată acum şi care, în câteva luni, va fi redată circuitului turistic. La conducerea Preparandiei au fost numiţi de-a lungul anilor intelectuali de seamă ai Transilvaniei: Dimitrie Ţichindeal, care a fost director, profesor catehet ce preda cursuri şi în limba germană, Constantin Diaconovici Loga, profesor de gramatica limbii române şi concept bisericesc, Ion Mihuţ, profesor de pedagogie, istorie şi metodică etc. Salariile erau mici pentru perioada aceea: un profesor câştiga 800 de forinţi pe an. Aici au fost pregătite primele generaţii de învăţători, tineri în special din zonele rurale. Numele iniţial al şcolii era „Preparandia vlahă de meşteri şi preoţi ai Aradului vechi”. Viitorii dascăli au învăţat matematică, geografie, metodică, limba română, istoria Ungariei, citire, scriere maghiară şi germană, religie, dar erau instruiţi şi cum să crească viermi de mătase sau să planteze pomi. La Preparandia au fost formate sute de generaţii de dascăli. Vechea şcoală a rămas un leagăn al istoriei dăscălimii din Ardeal. În perioada comunistă, clădirea Preparandiei a fost lăsată în paragină. Pentru a o putea reabilita, Primăria Aradului a cumpărat-o de la urmaşul fostului proprietar.

Monede vechi în subsolul Preparandiei

În timpul lucrărilor desfăşurate în subsolul clădirii, a fost găsit un mic „tezaur”. În zidăria de cărămidă a fundaţiei a fost descoperit un recipient din sticlă lucrat manual, astupat cu un dop de plută, sigilat cu ceară. În interior a fost găsit un document din hârtie manufacturată şi opt monede din argint şi bronz. Din cauza faptului că apa a pătruns în recipient, documentul a fost grav deteriorat, iar monedele au fost corodate. Specialiştii de la Muzeul Arad spun că documentul, stabilizat organic, este aproape ilizibil, dar au putut descifra numele Petranov şi Slavnici. Ei au stabilit că actul a fost redactat în limba maghiară şi face referire la o refacere semnificativă a clădirii, dar nu poate fi datat cu exactitate.

Un salariu zidit

Monedele sunt creiţari (Kreuzer), emişi în perioada 1800-1846. „Cele opt monede au mai degrabă o valoare simbolică. Ele au fost mai valoroase atunci când au fost zidite la temelia casei, valorând aproximativ cât echivalentul unui salariu lunar de meşter zidar din Viena”, a declarat Petru Hugel, directorul Complexului Muzeal din Arad. Când lucrările de reabilitare vor fi finalizate, clădirea primei şcoli româneşti de învăţători din Ardeal va avea o expoziţie permanentă, iar toate piesele, cu istoria lor, vor putea fi admirate de vizitatori.

 

Cele mai citite

Rusia – Ucraina, ziua 816. Președintele Bulgariei, filo-rus, susține că Rusia nu poate fi învinsă

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, cunoscut pentru opiniile sale favorabile Rusiei, a declarat că victoria Ucrainei în actualul război contra Rusiei este "imposibilă". Șeful statului bulgar...

Rusia – Ucraina, ziua 816. Președintele Bulgariei, filo-rus, susține că Rusia nu poate fi învinsă

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, cunoscut pentru opiniile sale favorabile Rusiei, a declarat că victoria Ucrainei în actualul război contra Rusiei este "imposibilă". Șeful statului bulgar...

Universitatea Craiova – „U” Cluj, în finala barajului pentru Conference League. „Șepcile Roșii” au învins Oțelul

Ultima echipă care va reprezenta România în cupele europene se va decide dintre Universitatea Cluj și Universitatea Craiova, după ce formația antrenată de Ioan...
Ultima oră
Pe aceeași temă