Politizarea administratiei publice a noii Romanii aniverseaza 20 de ani. La fiecare schimbare de guvern, liderii politici de la centru impart harta Romaniei in mici feude. In secolul XXI, acestea poarta varii denumiri: Casa Judeteana de Pensii, de Sanatate, Garda Financiara si de Mediu, Inspectoratul scolar Judetean etc. Fiecare dintre guvernele care s-au succedat si-a patentat propria metoda, dar a promovat aceeasi justificare: "Numai asa putem aplica programul de guvernare". Recent, Cabinetul Boc a aratat chiar care este ultima moda in materie: prin Ordonanta 37/2009, a demis aproape 15.000 de directori si functionari instalati in timpul fostei guvernari si i-a inlocuit cu pionii actualei puteri. Metoda a fost aplicata pe scara larga si in anii trecuti, dar nimeni nu a explicat pana acum in ce consta, concret, "valoarea de piata" a unui sef de deconcentrata.
Ce da el in schimb partidului care l-a numit? De ce este atat de valoroasa numirea, incat sa merite ca formatiunile politice sa se razboiasca la sange pentru fiecare om fidel? Pentru a face un inventar cat mai exact al modului in care un astfel de sef poate fi de folos partidului care l-a promovat, Romania libera a testat o pista apropiata fenomenului: i-a intervievat pe trei lideri de filiale judetene. Fiecare a fost invitat sa dezvaluie maniera in care adversarii au uzat, cand se aflau la putere, de controlul exercitat asupra administratiei publice. Observatiile lor releva o paleta larga de beneficii. Constructia testata de R.l. in Gorj poate fi usor extrapolata. Situatia este aceeasi in oricare alt judet din tara.
Influenta, bani si control discretionar in judete, acestea sunt liniile mari care guverneaza, de 20 de ani, criteriile dupa care partidele isi distribuie functiile de conducere din institutiile deconcentrate situate in teritoriu. La fiecare schimbare de guvern, liderii politici de la centru impart harta Romaniei in mici feude. In secolul XXI, acestea poarta varii denumiri: Casa Judeteana de Pensii, Casa Judeteana de Sanatate, Garda Financiara, Garda de Mediu, Inspectoratul scolar Judetean etc. Inca din primele ore de dupa castigarea alegerilor, astfel de institutii sunt cucerite, una cate una, prin impunerea in functiile de conducere a unor oameni fideli partidului care si-a adjudecat victoria. Fiecare guvern care s-a succedat si-a patentat propria metoda. Toate insa au promovat public aceeasi justificare: "numai asa ne putem pune in practica programul de guvernare".
Recent, Cabinetul Boc a aratat care este ultima moda in materie de instapanire asupra deconcentratelor: Ordonanta 37/2009, in baza careia aproape 15.000 de directori si functionari, din timpul fostei guvernari, au fost inlocuiti cu pionii actualei puteri.
Desigur, metoda nu e noua. Ea a fost aplicata, pe scara larga, si in anii trecuti, dar nimeni nu a explicat pana acum in ce consta, concret, "valoarea de piata" unui sef de deconcentrata. Ce da el in schimb partidului care l-a numit? De ce este atat de valoroasa numirea, incat sa merite ca formatiunile politice sa se razboiasca la sange pentru fiecare om fidel?
Pentru un inventar cat mai exact al modului in care un sef de deconcentrate poate fi de folos partidului care l-a promovat, Romania libera a testat o pista apropiata fenomenului: i-a intervievat pe trei lideri de filiale judetene (Ion Calinoiu – PSD, Cosmin Popescu – PDL si Dan Ilie Morega – PNL, toti din judetul Gorj). Fiecare a fost invitat sa dezvaluie cum s-au folosit adversarii sai, cand se aflau la putere, de controlul exercitat in administratie. Observatiile lor indica o paleta larga de beneficii pentru partidul care intra in Palatul Victoria. Constructia testata de "R.l." in Gorj poate fi usor extrapolata la nivel national.
Colecta directa
Se detaseaza, astfel, doua mari categorii de castig extras la loteria deconcentratelor, unul economic, altul politic. Asta, pentru ca institutiile deconcentrate se impart si ele in doua mari grupe: cele care-ti aduc influenta asupra electoratului, respectiv cele conectate direct la sursele de finantare. Oricum toate pot directiona fonduri pentru achizitia de bunuri si servicii de la firme clientelare. In Gorj, liderul PNL, Dan Ilie Morega spune ca departajarea se traduce astfel: "PDL a luat economia, adica mineritul si energia, iar PSD restul. In primul caz, beneficiile se vor vedea din contractele pe care le vor incheia cu prestatorii de servicii". Acesta face trimitere la alocarea discretionara de contracte catre firme sustinute politic.
Pentru o imagine mai clara asupra mecanismului, liberalul suprapune un caz particular: "Exemplu: il iau pe un om de afaceri si-l pun sef la Directia de Sanatate Publica fara sa fi avut vreodata de-a face cu acest domeniu. Sa zicem ca ar fi de la PSD. El stie ca in cei trei-patru ani, cat are la dispozitie in acest post, trebuie sa-si rezolve propriile probleme si pe cele ale grupului sau de interese. Astfel, va distribui fondurile care vin la el spre farmaciile unde sunt PSD-istii, spre medicii de familie din aceeasi sfera". Dan Ilie Morega este el insusi un personaj controversat. In 2007, a intrat in vizorul DNA dupa ce le-a cerut sefilor de servicii publice, membri PNL, sa contribuie financiar la campania electorala de la europarlamentare. Dintr-o inregistrare audio reiesea ca ar fi conditionat acordarea titulaturii de manager definitiv al Spitalului Judetean Targu-Jiu de contributia din campanie a celui interesat.
O alta schema este descrisa de liderul PDL Gorj, Cosmin Popescu. Acesta mentioneaza decontarea unor cheltuieli in scop electoral prin contabilitatea unor institutii de stat. Popescu da ca exemplu actiunea "Ghiozdanul", derulata in toamna lui 2006 de liberali. "Morega a desfasurat campania asta, pentru partidul lui, prin mai multe sate. S-au colectat de la toti functionarii bani pentru rechizite. In general se colectau bani prin institutiile publice". Presa locala mai relata ca procurorii ar fi descoperit si faptul ca materialele electorale ar fi fost suportate de Directia Agricola Gorj, condusa de un apropiat al PNL. Semnale de acest gen au existat si in alte judete, unde serviciile deconcentrate mascau astfel finantarea campaniei, desi le sunt interzise asemenea operatiuni. Metoda ramane de actualitate si constituie inca un motiv pentru care preluarea controlului politic asupra unei directii descentralizate face ca partidele sa perpetueze politizarea administratiei publice.
Morega insusi a identificat metoda, dar la inamicii sai si arata ca personalul din deconcentrate poate fi mobilizat de sefii pusi politic. "Acesti oameni vor fi mana prelungita a PSD-istilor, iar de la seful de birou, la directorul de institutie nu vor face decat sa stranga bani pentru partid. De la cine? De la toata lumea, de la firme pana la asociatii familiale. E la mintea cocosului ca la alegerile locale au fost folositi oameni din primarie, din CJ, care au mers in campanie dupa-amiaza".
Controlul
Institutiile abilitate sa verifice activitatea firmelor sau chiar a altor institutii de stat reprezinta o piesa-cheie in orientarea voturilor din consiliile locale, din cele Judetene sau chiar pe ale electoratului de rand. Consilierii pot deveni vulnerabili din cauza unor vechi afaceri sau a unui interes de moment. Dupa caz, pot fi santajati sau ajutati. seful unui astfel de serviciu poate deci influenta direct activitatea reprezentantilor din administratie. Dan Ilie Morega puncteaza: "Un om pus politic la Garda Financiara poate trece cu vederea o serie intreaga de ilegalitati". Liderul PNL se refera la protejarea discretionara a anumitor firme. In schimbul unor contributii la campanie sau, dupa caz, al adeziunii proprietarilor si chiar a angajatilor la partidul care manipuleaza o institutie de control, pot scapa mai ieftin decat daca ar fi penalizati conform legii.
Cat priveste electoratul, manipularea acestuia, prin Garda Financiara, spre exemplu, nu necesita o strategie complexa. Liderul PDL ne ajuta sa intelegem fenomenul: "Cel care are un magazin da de foarte multe ori pe caiet. Clientii pot fi influentati sa voteze cum trebuie. In zonele sarace asta e o practica frecventa", povesteste Cosmin Popescu, care ne mai asigura ca "institutiile de control isi intensifica presiunile in precampanie". Obiceiul verificarilor discretionare la agentii economici nealiniati politic e confirmat si de presedintele Consiliului Judetean Gorj, lider local al PSD, Ion Calinoiu: "In campania electorala institutiile de control verifica agenti economici de alta culoare politica".
Sedinta de vot cu parintii
Conform legii, campania electorala este interzisa in scolile din Romania. Totusi, o mare batalie care se da in teritoriu tinteste cucerirea inspectoratelor scolare judetene. Dupa impunerea unei conduceri fidele, urmeaza adesea epurari pana la nivelul directorilor de scoli. Justificarea "programul de guvernare se implementeaza cu oamenii nostri" nu ar trebui sa functioneze in acest caz. Programa scolara este fixata prin lege, iar reforma invatamantului tine, in statele civilizate, de ratiuni stiintifice, nicidecum politice. Insa in Romania situatia difera. In Gorj, liderul PSD, Ion Calinoiu, arata ca specificul local e urmatorul: "Numirea directorilor de scoli a fost facuta de catre inspector, iar apoi au fost folositi ca activisti politici", acuza. Cat priveste interferentele scolii cu masinaria politica, acesta detaliaza rolul unor directori si profesori intr-o campanie electorala. "S-a facut politica in scoala la sedintele cu parintii, unii primari alocau fonduri catre scolile favorite, iar parintii puteau fi stimulati prin cooptarea lor ca insotitori in tabere."
Calinoiu pastreaza amintirile din guvernarea PNL. Din punctul de vedere al liberalului Dan Ilie Morega, colegii de coalitie ai social-democratilor ar fi mers chiar mai departe. El da exemplul tacticii PDL: "Directorii aveau norma sa stranga 50 de voturi, prin sedintele cu parintii".
Liderii citati recunosc cu nonsalanta comiterea ilegalitatilor, bineinteles, atat timp cat fiecare pune aceste derapaje care afecteaza, in final, scoala doar in carca adversarului. Dar e evident ca toti fac la fel.
"Oamenii astia se hranesc unii pe altii"
In ciuda acuzelor reciproce pe care si le aduc, cei trei lideri considera ca sistemul trebuie sa mearga inainte, chiar daca ei insisi ii cunosc prea bine bolile. Ciclul electoral din ultimii 20 de ani a demonstrat ca, mai devreme sau mai tarziu, fiecare formatiune va prelua puterea dupa stagiul facut in opozitie, iar asteptarea merita efortul.
Astazi, Morega pozeaza modest intr-un haiduc al profesionalizarii administratiei publice din Gorj, lucru la care spune ca ar fi tinut cat timp PNL s-a aflat la guvernare: "Am avut si eu cinci-sase-sapte directori de deconcentrate. Noi am inlocuit doar imbecilii cu profesionisti". Cu privirea orientata spre viitor, liderul PSD Ion Calinoiu considera ca ordonanta prin care Cabinetul Boc a dat o noua dimensiune politizarii in teritoriu este de bun augur. "E bine sa apara un act normativ. Toate guvernarile au facut numiri politice la deconcentrate". Colegul sau de coalitie la nivel judetean, Cosmin Popescu, ignora si el realitatile. Deci: "Atat timp cat serviciile deconcentrate transpun programul de guvernare in practica, trebuie ca fiecare guvern sa-si puna oamenii. Dispar sicanele".
"Partidele devin prizoniere"
Seful impus politic in institutiile deconcentrate joaca un dublu rol: el ar fi, in opinia directorului adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP), Adrian Moraru, atat prelungirea in teritoriu a partidului de guvernamant, cat si a liderului judetean. Prin intermediul sau, seful filialei poate imbraca usor haina scumpa a baronului. "Puterea politica in sine e separata de cea economica. Orice lider politic, inainte de dorinta de a se imbogati, vizeaza sa controleze cat mai mult din ceea ce e in jur.
Are idei si, cu toate ca nu e specialist, si le poate impune gratie tocmai acestor oameni". Potrivit lui Moraru, avantajele financiare, dobandite din diverse cotizatii, contracte clientelare si spagile intermediate prin institutiile de control, se impart intre partid si persoane. "Banii sunt enorm de multi in comparatie cu nevoia stricta pentru campania electorala. Furturile sunt imense, prin urmare grosul sumelor se scurge mai degraba in buzunare decat in fondul de campanie". Reprezentantul IPP pune accentul si pe aportul logistic semnificativ al sefilor de deconcentrate. Ei pot mobiliza un numar mare de oameni la adunarile electorale, pentru a crea o aura de forta in jurul partidului. Lucru, insa, periculos: "Oamenii din directii aduc alti oameni la mitinguri. Este un fenomen foarte periculos pentru ca destructureaza partidele si le indeparteaza de alegatori.
Caci si partidele devin prizonierele acestor structuri pe care ele insele le formeaza. Se inconjoara de demonstranti falsi, care vin acolo pentru ca li se da un liber sau pentru ca sunt controlati". Din aceste motive, alunecarea spre o politizare tot mai exacerbata a administratiei locale ramane un pericol iminent. In viziunea IPP solutia ramane doar una: "Sa continuam pe calea prin care s-au turnat sute de milioane de euro pentru formarea functionarilor publici. Dar, in conditiile de fata, pentru ce sa mergi la Harvard, sa inveti, si sa revii intr-o Romanie unde sa fi asezat pe o functie de pe care te va da jos un politician pentru ca are el pe un altul cu carnet de partid?", sustine Moraru. Acesta pune pe tapet un alt exemplu, banal, dar sugestiv: "Uneori, si daca nu e maturat pe strada, cauza poate fi ca seful maturatorilor e un membru de partid, dar care nu are habar ce inseamna maturatul. E o simbioza. Oamenii astia se hranesc unii pe altii. Sunt momente in care partidul are nevoie de ei, sau invers", conchide seful IPP.
Milioane de euro care se scurg printre degete din bani publici si europeni. Aceasta este miza deconcentratelor la Iasi. In trei ani si jumatate de conducere sefii isi permit sa arunce in campanie sute de mii de euro. Inspectorul general din ISJ, Camelia Gavrila, a fost pentru fostul ministru Cristian Adomnitei placa turnanta a milioanelor de euro catre comunele colegiului in care a candidat. Desi reprezenta doar 15% din judet, Colegiul nr. 7, unde a candidat Cristian Adomnitei, a obtinut 34% din suma alocata de Ministerul Educatiei scolilor iesene de la tara. Sarcina de distribuire a banilor electorali a cazut pe umerii inspectorului general. Gavrila a si fost rasplatita cu un post de viceprimar al Iasiului, dar si cu o candidatura in colegiul Copou, unde a fost directorul Colegiului National "Costache Negruzzi".
Camelia Gavrila a pierdut insa in ambele cazuri. Acum, postul sau de la ISJ a revenit PSD. Tot o institutie "grasa" este si Oficiul Judetean de Plati pentru Dezvoltarea Rurala si Pescuit Iasi. Aici s-au perindat anul trecut sute de proiecte agricole catre finantari din fonduri SAPARD in valoare de zeci de milioane de euro. Principalul artizan al promovarii si al ordinii prezentarii acestora a fost Liviu Bulgaru, fostul director al Oficiului. Acesta a reusit sa-si sustina o campanie electorala fastuoasa pentru un fotoliu de deputat PDL. Desi a esuat, partidul l-a propus recent pe Liviu Bulgaru la sefia Centrului Regional de Plati pentru Dezvoltarea Rurala si Pescuit al Regiunii Nord-Est. Miza o reprezinta proiectele de sute de milioane de euro pe care UE le va finanta pana in 2013. Pe de alta parte, in judetul Hunedoara un obicei incetatenit printre sefii de institutii deconcentrate il constituie folosirea autoturismelor de serviciu in scop personal, iar in perioadele de campanie electorala, in cel de partid.
Invatamant politic la Tulcea
In 2001, Elena Calina, vicepresedinte PSD Tulcea, a fost numita inspector general scolar la Tulcea. La scurt timp de la preluarea functiei, Calina a demarat politizarea posturilor de conducere. Prima masura a fost demiterea, intr-o singura zi, a 15 inspectori. Acestia au dezvaluit ca inainte de a fi schimbati au fost chemati la discutii intre patru ochi, in timpul carora Elena Calina le-a conditionat ramanerea pe functii de semnarea unei adeziuni de intrare in PSD. Pentru ca au refuzat, cei 15 au fost demisi. Altii, in schimb, au acceptat trocul si si-au conservat pozitiile. La scurt timp, inspectorul general i-a chemat la ordin si pe directorii de scoli, carora le-a cerut sa se intre PSD sau sa demisioneze. In fata ultimatumului, majoritatea au acceptat calitatea de membru de partid. PSD Tulcea s-a folosit, in campania electorala din 2004, de directorii PSD ai scolilor, care le-au permis candidatilor acestui partid sa-si deruleze campania electorala in unitatile de invatamant.
Autobuze electorale in Dolj
In Dolj, unul dintre cazurile elocvente de folosire a institutiilor publice in timpul alegerilor s-a petrecut in decembrie 2004. PSD, formatiunea de guvernamant la acea data, a folosit autobuzele si microbuzele Regiei Autonome de Transport Craiova pentru a transporta alegatorii la urne.
Santaj la Cluj
Controverse exista si la Cluj. Fostul vicepresedinte PSD al Consiliului Judetean, Liviu Medrea, a devenit recent director al Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului. si asta, in ciuda faptului ca Liviu Medrea este de profesie inginer constructor. In trecut, acesta a fost tinta unor acuzatii grave, lansate tocmai de actualii sai aliati din PDL. Premierul Emil Boc afirma ca, in perioada 2000-2004, Liviu Medrea ar fi folosit resurse publice in scop politic si ar fi santajat mai multi primari PD ca sa isi schimbe partidul.
Achizitii suspecte la Botosani
Liberalul Mihai Axinte, fostul director al Directiei Silvice, este primul ex-sef al fostului regim de guvernare care va fi anchetat la Botosani. Dupa ce a candidat la Camera Deputatilor din partea PNL, acesta va fi anchetat pentru achizitii de 500.000 de euro (pentru sapte autoutilitare si o autoplatforma), facute in ultimele zile de mandat. Axinte a mai fost acuzat ca a folosit si masina de serviciu in campania electorala. Actualul director, impus de noua putere, Gabriel Amitrului, sustine ca parcul auto trebuia inlocuit, dar prioritara era refacerea mai multor drumuri forestiere.
