» Cea de-a treia editie a Bucharest International Biennial for Contemporary Art, pe scurt – BB3, este deschisa publicului incepand din acest weekend, pana pe 21 iunie.
Un proiect ambitios care tinteste sa puna Bucurestiul pe harta evenimentelor internationale de arta contemporana, Bienala de la Bucuresti incepe sa prinda vant in panze, dupa ce primele editii au fost primite cu scepticism.
Anul acesta evenimentul aduna cinci locatii (Muzeul de Geologie, Galeria TC din Lipscani, Simeza, Galeria Orizont, Feeria si Pavilion), care gazduiesc 44 de proiecte realizate de 38 de artisti si teoreticieni, din 21 de tari. Tema evenimentului, propusa de curatorii suedezi ai Bienalei, Jan-Erik Lundström si Johan Sjöström, se intituleaza "Being Here. Mapping the Contemporary" (aprox. "A fi aici. Cartografiind contemporaneitatea"). Tematica porneste de la interesul curatorilor pentru harti si reprezentari geografice, pentru relatia acestora cu "realitatea" pe care o descriu si pentru interpretarea artistica a acestora din perspectiva prezentului. Acestea au fost, intr-o interpretare larga, si criteriile dupa care a fost intocmita colectia de lucrari de la BB3. Lucrari precum "Buhkara (maron)", a artistei Mona Hatoum, de origine palestiniana, care traieste in Marea Brianie, ilustreaza indeaproape tema Bienalei. "Buhkara (maron)" este un covor persan identic cu cel pe care artista il avea in casa in copilarie, ros si "tocit" in forma hartii lumii.
Nu este insa harta cu care ne-am obisnuit, proiectia Mercator a suprafetei Terrei, ci proiectia Peters, o harta pe care dimensiunile regiunilor apar in functie de distanta lor de la Ecuator. Proiectia Peters este o reprezentare egalitarista a masei planetare, care respecta raportul dintre cele doua emisfere (Groenlanda nu mai apare de dimensiunile Africii, cand este in realitate de 13 ori mai mica, iar Africa este mult mai mare in raport cu Europa sau America de Nord, fata de harta cu care suntem obisnuiti). La Muzeul de Geologie veti gasi, printre altele, doua instalatii video, un film crepuscular infatisand stoluri de pasari deasupra arhitecturii Romei si o serie de diapozitive care va poarta prin biografia artistului Dinu Li, din China rurala a anilor ’70, pana in Anglia zilelor noastre. Dintre numele mai cunoscute de la BB3, Yoko Ono, in ipostaza de artista contemporana, este prezenta cu instalatia video "Film no. 5. Smile"(foto), o bucla video statica, fimata in 1967, cu figura lui John Lennon, evoluand lent intr-un zambet. La Muzeul de Geologie puteti vedea "Globe Endless Collection" de Lia Perjovki, o colectie de peste 1500 de obiecte de forma planetei sau imprimate cu imaginea acesteia.
La o prima privire, BB3 poate lasa impresia unei improvizatii conceptuale putin spectaculoase si lipsita de lustru artistic, in acord cu perceptia publicului larg asupra artei contemporane. In aceeasi conditie de santier se afla si punctul de informare al Bienalei, Pavilionul de langa Piata Victoriei, sediul unei foste filiale de banca, care a fost donat evenimentului de unul din sponsorii sai principali. Cu toate acestea, santierul in progres care este Bienala reflecta cu imaginatie lumea contemporana si spatiul-timpul in care se desfasoara, iar lucrarile, in functie de atentia investita, isi pot dezvalui in cele din urma sensul si estetica.
