România a ratat includerea pelerinajului de Rusalii de la Șumuleu Ciuc pe lista UNESCO a patrimoniului imaterial al umanității. Pelerinajul este cel mai important din România și îi reunește, în fiecare an, pe credincioșii romano-catolici. Uneori, la Șumuleu Ciuc se adună și câte 200.000 de oameni, iar mulți dintre dintre ei vin din afara României. Pentru că imensa majoritate a pelerinilor sunt de etnie maghiară, liderii UDMR au încercat să capitalizeze electoral acest eșec. Concret, preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, a cerut demiterea ministrului Culturii, Corina Şuteu, şi a secretarului de stat din Ministerul Culturii, Alexandru Oprean. Hunor Kelemen crede că ei ar trebui să plece din funcţiile pe care le ocupă ca urmare a eşecului includerii pelerinajului de la Şumuleu Ciuc pe lista UNESCO. Evident, în condițiile în care mandatul actualului Guvern va înceta după alegerile parlamentare din 11 decembrie, formularea acestei cereri cu o săptămână înainte de scrutin are rolul principal de a-i mobiliza pe alegătorii UDMR. Hunor Kelemen, el însuși fost ministru al Culturii, a încercat să capitalizeze această situație. ”Dacă a fost o eroare administrativă, așa cum susține Ministerul Culturii, atunci rămâne o singură posibilitate la adresa Guvernului și anume demiterea ministrului Culturii și demiterea secretarului de stat Alexandru Oprean. Dacă Ministerul Culturii a făcut doar o acțiune partizană și neaprobată de Guvern, atuncea trebuie un semnal din partea Guvernului către comunitatea maghiară, către Biserica Romano-Catolică că nu este politica statului, nu este strategia Guvernului și a statului român, ci a fost doar o greșeală din partea secretarului de stat, din partea Ministerului Culturii”, a spus Hunor Kelemen. Ministrul Culturii, Corina Șuteu, a declarat agențiilor de presă că este vorba, de fapt, de o amânare administrativă, pentru că dosarul de candidatură la UNESCO trebuie completat. Însă, o analiză la rece a faptelor arată că în mod obiectiv, nu este vorba de șicanarea maghiarilor în caz. ”Nu este pentru prima dată când o candidatură a unui obiectiv din România este amânată sau retrasă. Ultimul caz s-a întâmplat în 2015, cu ansamblul monumentelor Brâncuși din Târgu-Jiu. De asemenea, încă nu există nici o soluție legată de candidaturile care vizează centrele istorice ale unor orașe precum Sibiu sau Alba Iulia. Din păcate, miniștrii succesivi ai Culturii, inclusiv domnul Hunor Kelemen, care a avut mai multe mandate în fruntea acestui minister, nu au fost în măsură să contureze, împreună cu UNESCO, o strategie clară și unitară, asumată de toate forțele politice, care să vizeze susținerea acestor candidaturi. Personal, aș fi fericită să văd pelerinajul de la Șumuleu Ciuc, alături de alte obiective, în patrimoniul umanității”, spune Ana Luca, editor al site-ului UNESCOinRomania.ro. Însă specialiștii în comunicare politică afirmă că declarațiile lui Hunor Kelemen pot reprezenta o strategie de mobilizare a secuilor romano-catolici, care furnizează cel mai important contingent de alegători ai UDMR.
Simbol religios, nu național
Pelerinajul de la Şumuleu Ciuc nu are nici un fel de conotație națională care să îi opună pe maghiari românilor, ci doar una religioasă. În fiecare an, de Rusaliile romano-catolice, maghiarii de această confesiune se strâng pe platoul din faţa bazilicii franciscane Sfânta Maria. Ei celebrează astfel victoria secuilor romano-catolici asupra unei oşti conduse de principele maghiar unitarian al Transilvaniei, Ioan Sigismund/Janos Zsigmond, în 1567. Principele Ioan Sigismund, care adoptase reforma protestantă, încerca să îi convertească forţat pe creştinii romano-catolici. O oaste condusă de Ioan Sigismund care invadase teritoriul secuiesc a fost înfrântă în bătălia de pe culmea Tolvajos, din Munții Harghitei, de o armată de secui, condusă de preotul Ștefan/Istvan din Joseni. După victorie, romano-catolicii au mers în basilica Fecioarei Maria, unde se află o statuie a Maicii Domnului care are reputația că ar fi făcătoare de minuni. Romano-catolicii au promis că vor reveni în fiecare an, de Rusalii, pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu, care le-a permis să își păstreze religia. Mai mult, la doar câteva luni de la bătălia din Munții Harghitei, Dieta Transilvaniei s-a întrunit la Turda și a proclamat, pentru prima oară în lume, dreptul fiecărui locuitor de a-și alege și exercita liber religia, iar astfel au fost prevenite noi războaie religioase. Ca o curiozitate, sanctuarul de la Șumuleu Ciuc a primit danii importante de la domnitorii români ai Moldovei, deoarece acest sanctuar îi atrăgea și pe numeroși dintre suspușii lor de religie catolică. ”Pelerinajul de la Șumuleu Ciuc este mai întâi catolic înainte de a fi maghiar. Nu toți maghiarii sunt catolici și nu toți catolicii care merg acolo în pelerinaj sunt maghiari, deși maghiarii reprezintă imensa majoritate a pelerinilor. Deci, nu trebuie amestecate lucrurile”, a spus intelectualul greco-catolic Ioan Mădărășan, care a afirmat că speră să vadă cât mai curând pelerinajul inclus pe lista UNESCO.
