În colecţia „Plural M“ a Editurii Polirom a apărut „Existenţa prin cultură. Represiune, colaboraţionism şi rezistenţă intelectuală sub regimul comunist“, un nou volum sub semnătura profesorului Gabriel Andreescu. Cartea este disponibilă începând din această săptămână în librăriile din ţară.
Pornind de la ideea că promovarea excesivă a trecutului poate paraliza o societate prin deturnarea energiilor ei vitale, Gabriel Andreescu consideră că pentru eliberarea din această formă de captivitate este necesară epuizarea temelor încă ambigue privitoare la istoria recentă. Cu o astfel de motivaţie, a dus la capăt cea mai elaborată cercetare asupra subiectului rezistenţei prin cultură, pe care îl reformulează în termenii mai generoşi ai „existenţei prin cultură”.
În volum sunt deconstruite câteva clişee, începînd cu punerea în opoziţie a colaboraţionismului cu devotamentul pentru excelenţa intelectuală, din perspective care regândesc imaginea despre experienţa umană în communism, se arată într-un comunicat al Editurii Polirom.
În căutarea „nişelor culturale ale existenţei”, Gabriel Andreescu reconstituie pe baza documentelor de arhivă şi poveştile de viaţă ale unor oameni care au ajuns să se confrunte cu agenţii represiunii. Explorând cazuri reprezentative (Ştefan Aug. Doinaş, Mircea Iorgulescu, Nicolae Balotă etc.), Existenţa prin cultură se doreşte nu doar o pledoarie în „procesul” făcut astăzi unor reprezentanţi ai culturii române care nu mai pot să se apere, ci şi un ghid despre ce înseamnă „să trăieşti frumos” în vremuri potrivnice.
În carte apar şi câte va portrete ale disidenţilor români: Dorin Tudoran: predictibilitatea personalităţilor accentuate Mircea Dinescu: „boem şi calculat” Constantin Noica: patosul cultural Expresia stilistică a unui proiect politic colectiv. Grupul de Acţiune Banat Împlinirea colectivă a reveriilor individualizate. Şcoala de la Păltiniş Cazul Ştefan Aug. Doinaş şi denaturarea sensului Memoriei”.
Gabriel Andreescu este profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative. A militat pentru respectarea drepturilor omului încă din perioada comunistă, fiind unul dintre disidenţii care s-au opus deschis lui Ceauşescu şi regimului său autoritar. Din 1990 a iniţiat mai multe organizaţii nonguvernamentale, printre care Comitetul Helsinki Român, Centrul de Studii Internaţionale, Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă. Este director al Noii Reviste de Drepturile Omului.
